Concursul Eurovision, scena afinităților geopolitice. Europa votează nu doar muzica, ci și simpatii și antipatii

Țări vecine sau cu o diasporă numeroasă își acordă frecvent puncte maxime, în timp ce unele rivalități vechi par să se traducă prin absența voturilor. Fenomenul este atât de evident, încât Eurovisionul a fost deseori descris drept un „joc diplomatic cu note muzicale”.

Deși regulile concursului încearcă să limiteze votul strategic, rezultatele rămân influențate de contextul geopolitic. În ciuda controverselor, Eurovision continuă să fascineze milioane de spectatori, fiind un spațiu în care muzica se împletește inevitabil cu politica și identitatea europeană.

La concursul Eurovision, un cântec reuşit nu garantează întotdeauna numărul maxim de puncte, întrucât unii dintre votanţi preferă să favorizeze ţările de care se simt apropiaţi, informează AFP.

Înainte de finala ediţiei din 2025, care va avea loc sâmbătă seară la Basel, în Elveţia, jurnaliştii de la AFP au analizat cele 108.000 de puncte distribuite ţărilor finaliste la cele 67 de ediţii ale competiţiei, din 1957 până în 2024.

Vot în funcţie de blocurile de state

Aproape un sfert din punctele atribuite la Eurovision au fost acordate unei ţări vecine.

În nordul continentului, Suedia este ţara căreia Norvegia, Finlanda, Danemarca şi Islanda i-au atribuit cele mai multe puncte de la înfiinţarea concursului. Cele patru ţări menţionate au furnizat mai mult de o cincime din punctele pe care Suedia le-a primit de la prima sa participare din 1958.

'Voturile între blocurile de state sunt evidente în anumite regiuni', a confirmat Dean Vuletic, autorul cărţii 'Postwar Europe and the Eurovision Song Contest', publicată în 2019. Mai mult decât proximitatea geografică, ceea ce contează este o proximitate culturală, cum ar fi o limbă sau o cultură comună, poate chiar o industrie muzicală comună.

Printre principalele alte 'blocuri' se numără cele ale ţărilor din fosta U.R.S.S. şi ale ţărilor din fosta Iugoslavie: aproape toate au acordat punctajul maxim unuia dintre foştii lor 'camarazi'.

Alte ţări acţionează în perechi: voturile exprimate între Republica Cipru - stat elenistic, în contextul în care autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord nu participă la Eurovision - şi Grecia reprezintă 'unul dintre cele mai evidente voturi exprimate în fiecare an', a declarat Nicholas Charron, profesor de ştiinţe politice la Universitatea Goteborg din Suedia.

Între 1975 şi 2015, exista posibilitatea de a atribui până la 12 puncte unei alte ţări. În condiţiile în care Cipru şi Grecia au primit, în medie, 1,9, respectiv 2,3 puncte pe ediţie de la celelalte ţări, ele îşi atribuie una celeilalte, în medie, 10 sau 11 puncte la fiecare ediţie.

Începând din 2016 şi după introducerea unui vot al publicului, separat de cel al juriului, ceea ce permite atribuirea unui maximum de 24 de puncte aceleiaşi ţări, Grecia acordă Ciprului, în medie, în fiecare an, cu 18,4 puncte mai mult decât ceea ce micul stat insular primeşte de la alte state. Iar Ciprul îi întoarce favoarea atribuindu-i cu 19,2 puncte mai mult decât alte ţări.

În sens contrar, unele ţări se remarcă prin numărul foarte scăzut de puncte 'schimbate' între ele. Azerbaidjanul şi Armenia, care s-au înfruntat în două războaie în Karabah, nu şi-au acordat decât un singur punct la Eurovision - cel atribuit în 2009 de Armenia vecinului său.

'Te iubesc, eu nu te mai iubesc'

Pe lângă aceste 'efecte simetrice', există şi efecte 'asimetrice': este vorba despre celebrul 'je t'aime, moi non plus' ('te iubesc, eu nu te mai iubesc'), a declarat Farid Toubal, profesor la Universitatea Paris-Dauphine. 'Când o ţară supra-votează sistematic pentru o altă ţară, fără ca acest lucru să fie reciproc, este vorba în general despre un vot al diasporei', a subliniat Dean Vuletic.

Unul dintre cele mai citate exemple de către specialişti: voturile Germaniei pentru Turcia. Între 1975 şi 1995, Germania atribuia, în medie, 1,4 puncte către Turcia la fiecare ediţie. Odată cu introducerea televotului pentru public şi, aşadar, a posibilităţii ca importanta diasporă turcă să voteze, Germania a acordat, între 1997 şi 2012, 9,8 punct pe ediţie, în medie, către Turcia. În schimb, Turcia i-a atribuit doar 2,3 puncte, în medie.

Acelaşi fenomen este vizibil în voturile Franţei pentru Portugalia. Juriile franceze au atribuit, în medie, 3,3 puncte Portugaliei, un scor mediu care a ajuns la 9 puncte după introducerea votului telespectatorilor. În sens invers, Portugalia i-a atribuit Franţei doar 1,7 puncte, în medie, în timpul ediţiilor care au inclus votul publicului.

Israelul este ţara căreia Franţa i-a acordat cel mai mare punctaj cumulat de la înfiinţarea concursului. 'Acest lucru se explică efectiv prin aceea că în Franţa trăieşte principala comunitate evreiască din Europa', a declarat Florent Parmentier, specialist în chestiuni europene.

'Minorităţile motivate', explică el, ajung să influenţeze voturile din ţări precum Franţa şi Germania, întrucât restul populaţiei se implică prea puţin în votare.

Plebiscit pentru Ucraina în 2022

Pe lângă factorii de proximitate culturală, mai stabili, 'există şi factori care sunt extrem de volatili', ce variază de la o ediţie la alta, a precizat Farid Toubal.

Ca în cazul invadării Ucrainei de către Rusia pe 24 februarie 2022. Încă din ziua următoare, Rusia a fost exclusă din concursul Eurovision. Iar Ucraina a câştigat competiţia două luni şi jumătate mai târziu, graţie unui vot masiv din partea publicului.

Dintre cele 39 de ţări cu drept de vot, grupul ucrainean Kalush Orchestra a fost plasat pe primul loc doar de cinci jurii naţionale, însă a câştigat voturile populare din 28 de state. Cu 439 de puncte din 468 posibile, nicio altă ţară nu a obţinut încă vreodată un număr atât de mare de voturi din partea publicului.