Fosila unui dinozaur descoperită în România ar putea revoluționa medicina

Cercetătorii de la Anglia Ruskin University (ARU) şi Imperial College London au identificat structuri asemănătoare celulelor roşii din sânge, care erau conservate într-o fosilă de dinozaur.

Descoperirea consolidează posibilitatea ca fosilele unor vieţuitoare preistorice să poată fi utilizate pentru a studia tumorile din timpuri străvechi, ajutând la completarea 'puzzle-ului' componentelor moleculare ale cancerului şi putând influenţa tratamentele viitoare pentru oameni.

Ideea studiului a apărut atunci când profesorul Justin Stebbing, oncolog la ARU, citea ştirile în 2016 şi a găsit un articol despre descoperirea unei noi fosile în România.

Fosilele erau cele ale unui exemplar de Telmatosaurus transsylvanicus, 'o şopârlă de mlaştină' cu cioc de raţă, mâncătoare de plante, un specimen care a trăit în urmă cu 66 de milioane - 70 de milioane de ani în Bazinul Haţegului din România de astăzi.

'Justin a spus: 'băieţi, vreau să mă duc să iau această tumoare şi să văd ce putem scoate din ea'', a declarat pentru agenţia de presă PA medicul Biancastella Cereser, specialistă în cercetări asupra cancerului la Imperial College London.

'Am vrut să vedem dacă această tumoare la dinozaur ne poate oferi informaţii despre vreo paralelă cu cancerele umane, deoarece tumoarea pe care o avea acel dinozaur era un ameloblastom, o tumoare benignă a maxilarului, pe care o au şi oamenii', a adăugat ea.

Începând din 2017, a fost alcătuită o echipă, ce include trei oameni de ştiinţă care lucrează în mod tradiţional în domeniul cancerelor umane - profesorul Justin Stebbing, medicul Biancastella Cereser şi profesorul Pramodh Chandrasinghe de la Universitatea Kelaniya din Sri Lanka.

'Am contactat autorităţile din oraşul din România, care au fost foarte încântate să ne împrumute fosila', a declarat Biancastella Cereser.

'Am mers în România şi am colectat specimenul. L-am adus aici şi, practic, l-am perforat cu un burghiu foarte, foarte, foarte fin', a adăugat ea.

'Apo l-am plasat într-un microscop foarte sofisticat şi am efectuat etapa de imagistică. Ceea ce am văzut în interior - erau nişte structuri, nişte forme, care semănau cu celulele sanguine', a precizat aceeaşi specialistă de la Imperial College London.

Tehnica de Microscopie Electronică de Scanare (SEM) le-a permis cercetătorilor să identifice structuri cu densitate redusă asemănătoare eritrocitelor, sau globulelor roşii, în osul fosilizat.

'Până de curând, arhivele fosile şi descoperirea unor specii străvechi erau foarte interesante în ceea ce priveşte găsirea unor lucruri dure, precum scoici sau schelete, pentru a evalua ţesuturile', a declarat Justin Stebbing.

'Dar dacă încercăm să ne uităm la elementele de bază ale vieţii sau la elementele de bază ale cancerului, pentru a înţelege mai bine cancerul, ceea ce am descoperit noi a fost că, pe lângă schelet, putem vedea şi ţesuturile moi'.

'Am putut vedea, de fapt, carnea cancerului. Acest lucru înseamnă că putem să observăm cancerul nu numai la om sau pe modele animale, ci putem să îl observăm şi cu zeci şi zeci de milioane de ani în urmă'.

'Asta ne ajută să înţelegem rolul mediului asupra cancerului'.

El a continuat: 'Filmul 'Jurassic Park' nu este corect, pentru că realizatorii lui au spus că ADN-ul dinozaurilor poate fi recuperat şi clonat pentru a reînvia dinozaurii, dar noi nu putem obţine ADN din astfel de fosile, deoarece ADN-ul este deja descompus din cauza intemperiilor şi a trecerii timpului'.

'Însă ceea ce am descoperit este că proteinele din ţesuturile moi pot supravieţui în timp'.

'Tot ceea ce încercăm să înţelegem sunt elementele de bază moleculare ale cancerului dintr-o perspectivă foarte, foarte veche', a spus el.

'Dacă putem înţelege mai bine cancerul, putem veni cu tratamente mai bune. Eu fac o mulţime de cercetări în domeniul cancerului, aşa că, ştiţi, totul se leagă. Este doar o parte dintr-un puzzle pe care încercăm să îl construim', a adăugat cercetătorul britanic.