Scenariu catastrofal: Veneţia o sa dispară până în 2100

'Acqua alta', o maree deosebit de înaltă, inundă în mod regulat celebra Piaţă San Marco, un fenomen ce îi distrează pe turişti, dar care pune în pericol fundaţiile vechilor palate ale Serenissimei, incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO.

UNESCO a ameninţat în 2021 că va include Veneţia pe lista Patrimoniului Mondial în pericol, însă oraşul lacustru a scăpat in extremis datorită interdicţiei impuse marilor nave de croazieră de a pătrunde în centrul lagunei.

Pentru a contribui la protejarea Veneţiei, UNESCO, în colaborare cu grupul de lux Prada, a lansat marţi o iniţiativă ce vizează iniţierea elevilor cu vârste între trei şi şase ani în secretele lagunei.

Insula Torcello, situată la nord de lagună, cu mlaştinile sale sărate ale căror maluri sunt erodate de valurile provocate de ambarcaţiunile cu motor, a fost scena primei lecţii în aer liber a acestui program educaţional numit 'Grădina copiilor din lagună'.

Peşti confecţionaţi din hârtie reciclată, mostre de apă de mare, desene care reproduc culorile naturii... micul grup format din aproximativ patruzeci de copii de cinci ani, entuziaşti, a învăţat câte ceva despre lagună.

'Vrem ca aceşti copii să înveţe să observe natura şi laguna, să înveţe să o cunoască, să o iubească şi să o protejeze mai bine', a declarat pentru AFP Francesca Santoro, coordonatoarea Comisiei Oceanografice Interguvernamentale (IOC) a UNESCO.

Diguri artificiale

Acest proiect educaţional este considerat util de Georg Umgiesser, director de cercetare în cadrul Institutului de Ştiinţe Marine din Veneţia (ISMAR-CNR), deoarece 'nu este suficient să arăţi simple grafice care ilustrează creşterea nivelului mării'.

'Sub efectul tasării solului veneţian şi a creşterii apelor, nivelul mediu al mării a crescut cu 30 cm în ultimii 150 de ani şi este de aşteptat să crească cu peste 50 cm până la sfârşitul secolului', a explicat el pentru AFP.

Piaţa San Marco, situată în zona cea mai de jos a oraşului, este prima inundată, iar 'în 2100, jumătate din Veneţia riscă să se afle sub apă', se teme acest oceanograf german care locuieşte la Veneţia de 40 de ani.

Din octombrie 2020, un sistem de diguri artificiale numit MOSE (Moise, în limba italiană), este acţionat de îndată ce creşterea apelor Mării Adriatice atinge un nivel de alertă de 110 cm.

Acest sistem, dezvoltat în anii 1980, înainte ca încălzirea globală să se accelereze, va fi suficient pentru a preveni înghiţirea Veneţiei?

Potrivit lui Umgiesser, acest mecanism riscă să îşi atingă limitele. 'MOSE a fost proiectat să se închidă de maximum 50 de ori pe an. În cazul în care creşterea nivelului mării continuă în acest ritm, începând din 2100 ar trebui să fie declanşată de 300 până la 400 de ori pe an', a spus el.

Biodiversitatea în pericol

La acel moment, laguna ar urma să fie efectiv închisă, ceea ce ar împiedica schimbul de apă cu marea, esenţial pentru conservarea biodiversităţii.

Mai rămâne o soluţie, care ar consta în 'ridicarea terenului Veneţiei cu 30 până la 50 de centimetri prin injectarea apei de mare în subsolul acesteia', a explicat Umgiesser. Însă, un astfel de scenariu este încă departe.

Între timp, Jane da Mosto, directoarea organizaţiei non-guvernamentale de mediu We Are Here Venice, mizează pe mlaştinile sărate, ca bariere naturale, pentru a încetini 'acqua alta' şi pentru a atenua astfel curenţii.

Refacerea acestor zone umede, decimate de schimbările climatice şi de urbanizare, ar fi, potrivit ei, o soluţie firească pentru a salva Veneţia şi laguna acesteia.

'Mlaştinile sărate acţionează ca nişte bureţi şi pot, prin urmare, să încetinească curenţii, să atenueze energia valurilor şi astfel să reducă nivelul apei', a explicat pentru AFP specialista în mediu.

'Este o cursă contra cronometru. Trebuie să acţionăm acum. Suntem într-o (situaţie de) urgenţă climatică, dezastrul se întâmplă deja', a avertizat Jane da Mosto.

Foto: pixabay