O nouă specie de plantă a fost descoperită în România

'Deşi nu este o plantă rară, ci are o largă distribuţie în întreaga regiune de stepă a Europei, această specie de salvie a stat pur şi simplu ascunsă la vedere timp de secole, fiind identificată eronat ca Salvia austriaca, o specie comună din Europa Centrală, cu care această plantă este strâns înrudită', se menţionează în comunicat.

Conform sursei citate, Salvia revelata are deja recunoaştere mondială, cunoscuta revistă de specialitate Taxon a publicat recent articolul în care botaniştii din echipa internaţională de cercetare româno-ungaro-ucraineană au descris noua specie de salvie.

'Cercetătorii au numit-o Salvia revelata în latină, reflectând procesul laborios de dezvăluire a identităţii corecte în cazul acestui taxon criptic, iar ca nume vernacular au propus cel de jaleş pontic. Salvia revelata se distinge de Salvia austriaca (jaleşul austriac) pe baza diferenţelor de morfologie florală, genetice, biologia polenizării, ecologie şi distribuţie', a explicat cercetătorul Universităţii Babeş Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca şi coordonatorul echipei care a făcut această importantă descoperire, botanistul Matis Attila.

Noua specie este legată de habitatele de stepă pontică, astfel că în România este restrânsă la pajiştile stepice din Dobrogea. Experţii consideră această parte a ţării un adevărat tezaur de biodiversitate, un loc în care se întâlnesc diferite regiuni biogeografice, ceea ce face ca flora şi fauna să fie foarte bogate, aici fiind prezente specii mediteraneene, central-europene şi asiatice.

Conform sursei citate, în urmă cu şapte ani, în timpul studiilor efectuate în Rezervaţia Pădurea Dumbrăveni din Dobrogea, botanista Szabo Anna a observat că unele exemplare de Salvia austriaca arătau puţin diferit în Dobrogea faţă de cele din alte regiuni ale Europei - mai înalte, mai păroase. 'I-a atras atenţia colegului ei, Matis Attila asupra plantei, care, după ce a privit cu atenţie structura florii, a avut o revelaţie', se precizează în comunicat.

Genul Salvia, care are aproximativ 1.000 de specii, este renumit pentru o inovaţie evolutivă în morfologia florală, care a permis diferitelor specii ale genului să înflorească în acelaşi loc şi în acelaşi timp, fără a risca hibridizarea, o inovaţie care a contribuit şi la o rapidă evoluţie şi diversificare a genului, permiţând metode de polenizare foarte eficiente şi diverse.

Pe baza analizei genetice, grupul internaţional de cercetători a stabilit că Salvia revelata şi Salvia austriaca s-au separat cel mai probabil cu aproximativ 200.000 de ani în urmă, la începutul penultimei perioade glaciare şi şi-au continuat evoluţia divergentă în timpul interglaciaţiunii Eemian.

Botanistul Matis Attila a contribuit în ultimul deceniu cu descoperiri foarte valoroase despre flora locală, cât şi la nivel mondial.

Foto: pixabay