Schimbările climatice ar putea provoca îmbolnăvirea a peste 70% dintre corali

Recifele de corali adăpostesc o varietate enormă de specii marine. Se estimează că aproximativ 25% din speciile marine trăiesc în și în jurul recifelor de corali. Coralii înșiși sunt organisme complexe și sunt adăpost pentru numeroase alte organisme marine, inclusiv pești, moluște, crustacee și alge.

Coralii oferă o barieră naturală împotriva eroziunii litorale și a forțelor distructive ale valurilor și furtunilor. Acestea reduc impactul direct al valurilor asupra țărmului și contribuie la menținerea integrității plajelor și a ecosistemelor costiere.

De asemenea, sunt o sursă importantă de hrană pentru milioane de oameni din întreaga lume. Recifele de corali susțin industria pescuitului, asigurând hrana și veniturile pentru comunitățile costale. De asemenea, unele specii de corali pot fi folosite pentru producerea de medicamente și substanțe chimice cu potențial terapeutic.

Coralii contribuie la ciclul global al nutrienților prin filtrarea și reciclarea substanțelor nutritive din apă. Acestea extrag substanțe nutritive precum azotul și fosforul din apă, furnizând resurse esențiale pentru alte organisme marine din ecosistem.

Cu toate acestea, coralii se confruntă cu amenințări semnificative. Schimbările climatice, creșterea temperaturilor și acidificarea oceanului, poluarea, pescuitul excesiv, activitățile umane nereglementate și distrugerea habitatului sunt factori care au un impact negativ asupra sănătății coralilor și asupra recifelor de corali.

Protejarea și conservarea acestor ecosisteme fragile sunt cruciale pentru a menține biodiversitatea marină și beneficiile pe care le oferă coralii atât oamenilor, cât și planetei noastre în ansamblu.

Cercetătorii de la Universitatea din New South Wales (UNSW Sydney) au estimat că 76,8% dintre coralii din întreaga lume se vor îmbolnăvi până în 2100 în contextul încălzirii globale, transmite agenţia Xinhua.

În noul lor studiu publicat miercuri în jurnalul Ecology Letters, cercetătorii de la UNSW Sydney au alcătuit un set de date ce cuprind 108 lucrări ştiinţifice asupra îmbolnăvirii coralilor din întreaga lume pentru o meta-analiză ulterioară.

Ei au constatat că atât creşterea valorilor medii de temperatură de la suprafaţa mării (SST) în perioada de vară, cât şi anomaliile săptămânale ale temperaturii de la suprafaţa mării (WSSTA) au fost asociate cu o prevalenţă sporită a îmbolnăvirii coralilor.

Potrivit studiului, prevalenţa îmbolnăvirii coralilor la nivel global s-a triplat ajungând la 9,92% între anii 1992 şi 2018. Conform estimărilor în ceea ce priveşte prevalenţa îmbolnăvirii coralilor în viitor, modelul a sugerat că aceasta ar putea ajunge la 76,8% în 2100, în cazul în care temperaturile vor continua să crească.

Samantha Burke, autoare principală a studiului şi doctorandă la UNSW Sydney, a declarat că aceste constatări evidenţiază impactul devastator al creşterii temperaturilor asupra recifelor de corali şi nevoia extremă de acţiuni urgente în vederea atenuării schimbărilor climatice.

'Îmbolnăvirea coralilor reprezintă o cauză serioasă a mortalităţii coralilor la nivel global şi a declinului recifului, iar modelarea noastră prezice că va continua să se agraveze', a spus Burke.

Prevalenţa îmbolnăvirii coralilor este în creştere pe tot globul, iar cercetătoarea a avertizat că din ce în mai mulţi corali vor avea de suferit dacă nu se iau măsuri urgente pentru a limitarea creşterii temperaturilor.

'Pe măsură ce oceanul se încălzeşte, creşte stresul asupra coralilor, ceea ce le poate scădea răspunsul imunitar', a explicat Burke. 'Creşterea temperaturilor poate crea, de asemenea, condiţii mai favorabile pentru patogenul cauzator de boală'.

Oamenii de ştiinţă nu au identificat încă mulţi dintre agenţii patogeni care provoacă boli în rândul coralilor.

'Este încă relativ necunoscut dacă microbii asociaţi cu coralii bolnavi reprezintă cauza sau un simptom al bolii', spus ea, adăugând că ceea ce se ştie sigur este că 'ţesutul moare' în cazul coralilor bolnavi.

'Nu este clar dacă ciupercile sau bacteriile prezente cauzează îmbolnăvirea sau dacă doar se hrănesc cu ţesutul aflat pe moarte, aşa că cercetătorii trebuie să continue să îi studieze', a concluzionat ea.