Temperaturile globale ar putea atinge noi maxime odată cu revenirea fenomenului El Nino

Există o probabilitate de 50% până la 60% ca fenomenul climatic El Nino să se dezvolte între lunile iulie şi septembrie, a estimat în ianuarie Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA) din SUA.

Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) îşi va publica propria prognoză actualizată la Geneva, marţi.

El Nino ('copilul') şi opusul său, La Nina, sunt două faze ale unui fenomen climatic natural, ciclic, din Pacificul ecuatorial, numit Oscilaţia Sudică El Nino (ENSO).

În secolul al XIX-lea, pescarii peruvieni şi ecuadorieni au inventat acest termen pentru a descrie sosirea unui curent oceanic anormal de cald în largul coastelor lor, ceea ce le-a redus capturile.

Oamenii de ştiinţă au ales numele La Nina pentru a descrie fenomenul opus. Între cele două, există o fază 'neutră'.

El Nino începe cu slăbirea vânturilor alizee, care bat în mod normal de la est la vest peste Pacificul tropical. Aceste vânturi împing şi menţin apele calde spre partea vestică a oceanului, spre Asia, în timp ce apele rămân relativ reci în apropierea Americii de Sud.

Slăbirea acestor vânturi face ca apele calde nu mai rămână în partea asiatică şi să ajungă în estul Pacificului, tot la nivelul Ecuatorului. Această încălzire a apelor de suprafaţă modifică toate modelele meteorologice şi vânturile de deasupra Pacificului, ceea ce, printr-un efect de domino, are impact asupra precipitaţiilor şi temperaturilor globale.

Acesta este motivul pentru care anii El Nino sunt adesea printre cei mai calzi înregistraţi vreodată.

'În condiţii identice, un episod tipic El Nino tinde să provoace o creştere temporară a temperaturii medii globale de aproximativ 0,1 grade Celsius până la 0,2 grade Celsius, a declarat pentru AFP Nat Johnson, meteorolog la NOAA.

El Nino se produce la fiecare doi până la şapte ani şi, în general, antrenează la condiţii mai aride în Asia de Sud-Est, Australia, Africa de Sud şi nordul Braziliei şi la precipitaţii mai abundente în Cornul Africii, sudul Statelor Unite, Peru şi Ecuador.

Cel mai recent eveniment El Nino a avut loc în 2023-2024, aceşti doi ani fiind cei mai calzi înregistraţi vreodată (2025 situându-se imediat în urma lor).

Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene, a declarat pentru AFP în ianuarie că 2026 ar putea fi 'un alt an record' în cazul în care El Nino va reveni anul acesta.

Se preconizează că impactul El Nino ar putea fi chiar mai mare în 2027 comparativ cu 2026, potrivit lui Tido Semmler, climatolog la Serviciul irlandez de meteorologie.

'Atmosfera la nivel mondial are nevoie de timp pentru a reacţiona la El Nino', a explicat el. 'Cu toate acestea, există posibilitatea ca 2026 să fie cel mai cald an înregistrat vreodată, chiar şi fără El Nino, din cauza tendinţei de încălzire globală', a precizat climatologul.

La Nina produce efecte opuse celor specifice El Nino - condiţii mai umede în Australia, America Centrală, zone din Asia de Sud-Est, India, Africa de Sud şi nordul Braziliei şi mai aride în unele regiuni din America de Sud şi sudul Statelor Unite.

Cel mai recent episod El Nino a fost relativ slab. Început în decembrie 2024, acesta ar urma să facă loc unei faze neutre până în aprilie. Acest lucru nu a împiedicat anul 2025 să fie clasat pe locul al treilea în topul celor mai calzi ani, încălzirea fiind cauzată în mare parte de gazele cu efect de seră rezultate în urma activităţilor umane, care continuă să se accentueze.

În februarie, NOAA a adoptat o nouă metodă de monitorizare a fenomenului El Nino.

Vechea metodă de detectare, Indicele Oceanic Nino (ONI), comparat temperatura unei zone din Pacific (centrul-est) cu media pe 30 de ani. Însă, pe măsură ce oceanele se încălzesc rapid, această medie pe 30 de ani devine din ce în ce mai puţin potrivită.