Studiul, publicat vineri în jurnalul Science, a demonstrat că rata de acidificare din vestul Oceanului Arctic este de trei până la patru ori mai rapidă comparativ cu alte bazine oceanice.

O creştere a nivelului de dioxid de carbon (CO2) indusă de activitatea umană a avut drept rezultat o apă de mare cu o aciditate mai ridicată şi mineral de carbonat de calciu mai puţin saturat, un proces denumit acidificarea oceanului.

Echipa condusă de oameni de ştiinţă de la Institutul de Cercetări Polare şi Marine din cadrul Universităţii Jimei a sintetizat date privind nivelul de carbonat oceanic din 47 de mostre prelevate în timpul unor expediţii ştiinţifice în regiunea Oceanului Arctic din 1994 până în 2020 în vederea analizării modului în care ciclul carbonului din acest ocean răspunde la schimbările climatice.

Cercetătorii au descoperit că, din cauza schimbărilor climatice şi a retragerii ulterioare a gheţii marine, o suprafaţă mai mare de apă de mare acoperită iniţial de gheaţă a fost expusă atmosferei, fapt ce conduce la absorbţia mai rapidă a CO2 atmosferic, determinând astfel acidificarea drastică a oceanelor şi reducerea capacităţii oceanului de a acţiona ca un tampon la impactul încălzirii globale.

Oamenii de ştiinţă anticipează o scădere suplimentară a pH-ului la latitudini mai înalte, unde se manifestă retragerea gheţii marine. În acest sens, ei au subliniat necesitatea urgentă de reducere a emisiilor de carbon pentru conservarea ecosistemului arctic.

'Acidificarea oceanelor poate avea un impact catastrofal asupra vieţuitoarelor marine, cum ar fi scoici, midii şi melci, esenţiale pentru somonul arctic şi heringi', a declarat Qi Di de la Universitatea Jimei, autor principal al studiului.

Foto: pixabay