Rețelele sociale ne arată doar ce vrem să vedem. Cercetător: „Trăim în camere cu oglinzi”
Rețelele de socializare au încetat să mai fie ferestre către lume, transformându-se în mecanisme de izolare intelectuală care ne livrează doar propriile convingeri, este concluzia alarmantă a unui studiu publicat recent în Vivat Academia.
Articol de Petruț Mazilu, 24 Noiembrie 2025, 16:55
Autorul cercetării, lect. univ. dr. Tănase Tasențe de la Universitatea „Ovidius” din Constanța, explică în detaliu cum algoritmii decid, în locul nostru, ce adevăruri avem voie să vedem și cum acest fenomen, numit „filter bubbles”, fracturează iremediabil societatea.
Rețelele sociale au devenit un spațiu în care ajungem să vedem, zi de zi, versiuni tot mai înguste ale lumii. Nu pentru că cineva ascunde deliberat informații, ci pentru că algoritmii selectează doar ceea ce se potrivește cu reacțiile și preferințele noastre. Așa se formează ceea ce cercetătorii numesc „filter bubbles” – bule invizibile care ne confirmă constant propriile credințe.
Acest mecanism este explicat pe larg într-o lucrare semnată de lect. univ. dr. Tănase Tasențe, de la Universitatea „Ovidius” din Constanța.
Publicată în revista Vivat Academia, cercetarea analizează modul în care platformele construiesc fluxuri de conținut ce reflectă doar interesele utilizatorilor, eliminând treptat informațiile divergente. Nu este un fenomen teoretic, ci modul concret în care funcționează comunicarea online.
Algoritmii decid, în tăcere, ce merită să apară în feed. Dacă un utilizator reacționează la anumite tipuri de mesaje, el va primi tot mai multe mesaje similare. Dacă ignoră opiniile contrare, acestea dispar aproape complet. Procesul repetat transformă feed-ul într-o oglindă a propriilor preferințe, nu într-o fereastră către lume.
Această filtrare subtilă are efecte directe asupra felului în care oamenii percep realitatea. Când o persoană vede doar argumentele propriei tabere, orice opinie diferită pare extremă sau greșită.
În lipsa punctelor de contact, diferențele de perspectivă se transformă în rupturi, iar dezbaterea devine dificilă. Polarizarea nu apare din conflict, ci din absența contactului cu ideile celorlalți.
Studiul arată și o limită importantă a educației media: oricât de bine ar ști cineva să analizeze informații, nu poate evalua ceea ce nu îi este arătat. Problema nu este doar capacitatea de a verifica știri, ci lipsa de expunere la un spectru informațional complet.
La nivel structural, platformele favorizează automat uniformizarea opiniilor. Conținutul asemănător cu cel consumat anterior generează reacții predictibile, aduce timp petrecut online și, implicit, profit.
De aceea, diversitatea devine o excepție, iar contradicțiile sunt evitate nu prin cenzură, ci prin design algoritmic.
Această dinamică are consecințe evidente la nivel social. Dacă utilizatorii nu mai împărtășesc un minim fundal comun de informații, dialogul devine dificil, iar înțelegerea între grupuri scade.
Studiul avertizează că, pe termen lung, această fractură informațională poate eroda calitatea dezbaterii publice și poate alimenta tensiuni sociale.
Printre soluțiile discutate în literatura de specialitate se numără creșterea transparenței privind modul în care funcționează algoritmii, expunerea deliberată la opinii diferite, proiectarea unor sisteme care să favorizeze pluralismul, nu doar engagementul, precum și programe de educație digitală axate pe înțelegerea acestor bule informaționale.
Concluzia cercetării este tranșantă: problema nu este doar ce vedem pe internet, ci ceea ce nu vedem. Fenomenul, cunoscut sub denumirea de „filter bubbles” (bule de filtrare), nu este doar un concept teoretic, ci realitatea tehnică a modului în care informația ajunge la noi.
Filter bubbles nu distorsionează realitatea prin minciună, ci prin selecție. Într-o epocă a realităților personalizate, provocarea esențială este regăsirea diversității necesare pentru dialog, înțelegere și coexistență.
