Sănătatea omului, a animalelor și a mediului înconjurător - într-un proiect de cercetarea la Universitatea de Științele Vieții din Iași

La Universitatea de Ştiinţele Vieţii "Ion Ionescu de la Brad" din Iaşi a avut loc lansarea unui proiect important pentru societate, finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a României, Componenta C9 - "Înfiinţarea şi operaţionalizarea centrelor de competenţă". Este un proiect prin care Uniunea Europeană finanţează şi operaţionalizează un domeniu de importanţă strategică a misiunilor UE din cadrul Orizont Europa, anume: adaptarea la schimbările climatice inclusiv transformarea societală (Adaptation to Climate Change).

Acest Centru de Competenţă s-a constituit într-o reţea de excelenţă în care sunt reunite "cele mai performante organizaţii de cercetare de drept public şi întreprinderi de drept privat" - aşa cum se cere în ghidul proiectului.
Proiectul specific lansat ieri, 27 martie 2023, la Universitatea de Ştiinţele Vieţii din Iaşi este coordonat de prof. univ. dr. Gerard JITĂREANU, rector al USV Iaşi. În prezentarea de lansare a proiectului au participat toate entităţile proiectului complex, coordonat de Universitatea Politehnică Bucureşti, prin domnul prof. univ. dr. Mihai Datcu.

Având participanţi cu expertiză în utilizarea inteligenţei artificiale, vom putea apela la date satelitare pentru interpretarea mediului în care, unii compuşi atmosferici pot determina schimbările climatice. Aceste înregistrări vor fi integrate într-o platformă europeană cu mai multe date, pusă la dispoziţia tuturor cetăţenilor pentru informare. Alături de expertiza specialiştilor de la Institutul de Fizica Pământului şi a cercetătorilor de la Universitatea "Ovidius" din Constanţa vom putea realiza împreună hărţi de ecosisteme în care să înregistrăm valorile specifice ale unor parametri. Vom fi ajutaţi şi de cinci entităţi private specializate în domeniul proiectului.

„Modificările climatice nu sunt sesizate numai de populaţie, ci şi în mare măsură de lumea invizibilă care ne înconjoară, din care fac parte microorganisme precum bacterii, virusuri. Insecte ca ţânţarii şi alte artropode cum ar fi căpuşele, "interpretează" şi ele această încălzire globală, prin modificări la nivel populaţional. Aceste mici "santinele" din cele enumerate au legătură datorită faptului că sunt hematofage cu sănătatea oamenilor, a animalelor şi a mediului si de aceea, prin acest proiect, noi suntem preocupaţi să desluşim modul cum ele interacţionează cu noi şi în acest mod să stabilim ce măsuri pot fi luate în mod preventiv. Concret, ne vom ocupa de evaluarea populaţiilor de ţânţari care pot transmite unele boli virotice la om şi animale şi de asemenea, de unele specii de căpuşe care, prin înţeparea omului şi animalelor, pentru a se hrăni, sug sânge de la aceştia, având astfel capacitatea de a transmite boli aşa cum bine ştim. Pentru că o parte a ciclului lor biologic se desfăşoară la sol, am implicat specialiştii poate a celui mai modern Institut de Cercetări pentru Agricultură şi Mediu din Europa, care se află în cadrul Universităţii de Ştiinţele Vieţii din Iaşi, unde în camerele climatice (de creştere) speciale pot fi biomanipulaţi factorii de mediu care să asigure interpretarea ciclului biologic al acestor antropode parazite. De asemenea, studiul unor boli virale, bacteriene sau parazitare care pot afecta sănătatea omului sau animalelor, va putea fi realizat în laboratorul RoVetEmerg. Aici, cu echipamente de ultimă generaţie unice în România, poate şi Europa, vom putea manipula organisme microscopice (virusuri şi bacterii) vii, pentru a observa modul de acţiune al acestora în condiţii de securitate de nivel 3. Acest laborator există la Universitatea de Ştiinţele Vieţii Iaşi şi poate fi implicat în proiect. Nu în ultimul rând, ci mai degrabă într-un termen de egalitate, Societatea Laboratoarele Praxis din Iaşi, va fi alături de noi în acest proiect. Ei sunt integraţi ideii generale a acestui proiect de a fi co-realizatori a unei platforme în care să se regăsească date privind distribuţia unor microorganisme în anumite ecosisteme din ţară sau din Europa, studiind şi participând cu întreaga lor competenţă la cinetica răspunsului viral şi serologic după infecţia virală, pe probe inactivate în prealabil determinărilor, utilizând diferite tehnici moleculare moderne în vederea diagnosticării unor boli la om transmise de vectorii hematofagi de care am amintit.”

Sursa: RADOR