Oul vazut ca un simbol primordial, potrivit traditiei, este vopsit si incondeiat in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare, indeletnicirea inrosirii oualor fiind rezervata aproape in exclusivitate femeilor.
Oul incondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri (soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.
Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate sunt numeroase, si fiecare motiv se prezinta in mai multe variante, care se diferentiaza in functie de localitate. Nicaieri insa, mai mult ca in Bucovina, acest obicei nu este ridicat la nivel de arta ca aici.
Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza si ca o reconfirmare a crestinatatii romanesti, crucea.
In Muntenia si Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste, dar cu mai putine culori.
In judetul Olt se remarca centrul de la Obaga unde aceasta ideletnicire populara a fost adusa la nivel de arta.
In Transilvania si Banat se distinge incondeierea printr-o mare varietate de modele si culori, iar Tara Barsei este renumita pentru desenul si compozitia ornamentala si cromatica de o mare finete.
Oamenii au simtit nevoia de a decora, prin diferite metode oul (cu ceara colorata, cu vopsele, cu margele, etc).
Decorarea oualor cu ceara colorata se face cu ajutorul unui instrument special, care poarta numele de chisita (pcitita, bijita, condei etc). Aceasta este o bucatica de lemn care are in capat un mic tub de metal (cupru) prin care trece ceara topita, colorata prin numeroase procedee.
Decorarea oualor cu vopsele se face tot cu ajutorul cerii, prin procedeul „batic”. Oul alb, golit de continut, se decoreaza cu ceara pe spatiile care urmeaza sa ramana albe. Se scufunda oul in vopsea galbena, se scoate, se usuca si se aplica ceara pe spatiile care vor ramane, in final, galbene. Apoi oul se va scufunda in vopsea rosie. Procedeul se repeta in functie de numarul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise catre cele mai intense. In final oul se acopera cu un strat de nitrolac, care va da stralucire oului si va proteja decoratiunile.
Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase.
Cateva simboluri si semnificatii utilizate sunt:
- linia dreapta verticala = viata ;
- linia dreapta orizontala = moartea ;
- linia dubla dreapta = eternitatea ;
- linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ;
- linia usor ondulata = apa, purificarea ;
- spirala = timpul, eternitatea ;
- dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.
Dintre cele mai utilizate motive amintim:
- Crucea - semnul crestinatatii - in jud. Muscel apare o cruce mica in punctul de incrucisare a doua bete si in cele patru compartimete cate o figura, care pe alte oua, se numeste „argeseanca” sau „goanga” ;
- Crucea Pastelui - crucea cu care crestinii impodobesc pasca pe care crestinii o duc la biserica, in noaptea Invierii, numit in unele zone si „Ziua Pastelor”;
- Crucea romaneasca si crucea ruseasca sau crucea moldoveneasca - este reprezentata printr-o cruce cu alte cruciulite la capete ;
- Crucea nafurei - crucea increstata pe painea din care se imparte nafura la slujba bisericeasca ;
- Steaua - este un motiv raspandit, intalnit mai ales in Bucovina si in tot vechiul Regat. In Valcea si Rm. Sarat, acest motiv este intalnit si cu numele de „floarea stachinei” sau „steaua ciobanului” ;
- Manastirea - tot un simbol al crestinatatii;
- Regnul animal: albina, broasca, srapele, melul ;
- Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul graulu;
- Unelte casnice si de camp: grebla, lopata, fierul plugului ;
- Ornamente industriale, motive luate din industria casnica: clinul ce se formeaza la croirea camasilor si manecile ;
- Diverse: desagii si braul popii, calea ratacita, crucea pastilor.