Ascultă Radio Antena Satelor Live

Idei inovative de furajare a animalelor. Alimentele funcționale

Noi studii privind furajarea animalelor arată că șrotul de in și camelina sunt plante care produc efecte benefice. Modul de hrănire influențează clar calitatea tuturor produselor furnizate de animale, gustul cărnii de porc hrănit cu porumb, fiind un exemplu dovedit de ani buni.

Idei inovative de furajare a animalelor. Alimentele funcționale

02 Iunie 2021, 09:39

Cercetătorii își propun, însă, să determine modul în care hrana pe care o consumăm să devină, în același timp, și un medicament, aflam de la Viorel Grosu - corespondent Radio Antena Satelor.

Alimentele cu care ne hrănim să acționeze și pentru prevenirea și chiar vindecarea unor afecțiuni. Este vorba despre așa-numitele „alimente funcționale”.

O cale de obținere a acestor alimente funcționale este furajarea animalelor cu nutrețuri speciale.

Astfel, în carnea lor se vor regăsi compuși precum polifenoli, acizi grași polinesaturați și o seamă de alți compuși naturali, cu o acțiune preventivă împotriva afecțiunilor cardiovasculare, digestive, inflamatorii, etc.

Aceeași categorie de compuși poate fi făcută să se regăsească în ouă, lapte și produse lactate.

Un exemplu în acest sens îl constituie cercetările efectuate de specialiștii români referitoare la utilizarea camelinei în alimentația animalelor. Concluziile mai multor ani de studii au demonstrat că includerea uleiului de camelină în rețetele de furaje combinate determină o creștere importantă a calității cărnii animalelor.

Camelina este și o sursă importantă de subproduse, întrucât după extracția uleiului rămân cantități însemnate de plantă cu un conținut valoros în lipide, dar și în proteină (apropiat de cel al șrotului de soia), care pot fi folosite ca șrot.

Dar prețul șrotului de camelină este aproximativ pe jumătate față de cel de soia. Astfel, înlocuirea șrotului de soia cu șrot de camelină poate aduce beneficii suplimentare fermierului.

De asemenea, ca și în cazul uleiului de camelină, datorită conținutului ridicat în acizi grași polinesaturați, în special a acizilor grași n-3 (30-35%), determină îmbunătățirea calității cărnii.

O altă direcție de cercetare s-a îndreptat către modul prin care anumite adaosuri alimentare pot îmbunătăți calitatea ouălor.

Studiile au demonstrat că utilizarea în furajele găinilor ouătoare a plantelor vegetale bogate în acizi grași polinesaturați sau a celor care reprezintă surse naturale de antioxidanți este o cale naturală de îmbogățire a calității oului.

Un rezultat nesperat a fost și acela că se prelungește perioada de păstrare a prospețimii oului. Sursele vegetale bogate în componentele menționate , sunt șrotul de in, șrotul de mazăre, șrotul de rapiță.

Foto: pixabay

Etichete : furaje animale
Soiurile tradiționale de pomi fructiferi revin în Țara Făgărașului
Actualitatea agricola 03 Noiembrie 2025, 14:48

Soiurile tradiționale de pomi fructiferi revin în Țara Făgărașului

Un amplu proiect dedicat reintroducerii soiurilor tradiționale de pomi fructiferi în Țara Făgărașului a fost prezentat recent...

Soiurile tradiționale de pomi fructiferi revin în Țara Făgărașului
Mai multe ferme mixte din zece județe devin modele de agricultură responsabilă
Actualitatea agricola 27 Octombrie 2025, 14:40

Mai multe ferme mixte din zece județe devin modele de agricultură responsabilă

Standardizarea practicilor ecologice în agricultura românească primește un impuls major. Ministerul Mediului a pus la bătaie...

Mai multe ferme mixte din zece județe devin modele de agricultură responsabilă
Criză fără precedent pentru apicultura gorjeană: 2025, un an fără miere
Actualitatea agricola 20 Octombrie 2025, 16:24

Criză fără precedent pentru apicultura gorjeană: 2025, un an fără miere

Apicultorii din județul Gorj se confruntă cu una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Din cauza condițiilor...

Criză fără precedent pentru apicultura gorjeană: 2025, un an fără miere
Toamna coboară turmele: Ciobanii în fața unui an greu și a unei ierni nesigure
Actualitatea agricola 20 Octombrie 2025, 10:44

Toamna coboară turmele: Ciobanii în fața unui an greu și a unei ierni nesigure

Toamna nu înseamnă doar frunze ruginii și recolte, ci și un moment simbolic pentru lumea satului: coborârea oilor de la...

Toamna coboară turmele: Ciobanii în fața unui an greu și a unei ierni nesigure
Criză în cultura sfeclei de zahăr: Fermierii români renunță, fabricile abia mai rezistă
Actualitatea agricola 20 Octombrie 2025, 10:29

Criză în cultura sfeclei de zahăr: Fermierii români renunță, fabricile abia mai rezistă

Producția de zahăr din România este în cădere liberă. Suprafețele cultivate cu sfeclă s-au redus drastic, iar tot mai puțini...

Criză în cultura sfeclei de zahăr: Fermierii români renunță, fabricile abia mai rezistă
Recolta 2025, un an de aur pentru vinul românesc: Calitate excepțională confirmată
Actualitatea agricola 17 Octombrie 2025, 14:27

Recolta 2025, un an de aur pentru vinul românesc: Calitate excepțională confirmată

În pofida capriciilor meteorologice cu care s-au confruntat podgoriile, analizele de specialitate indică o performanță de...

Recolta 2025, un an de aur pentru vinul românesc: Calitate excepțională confirmată
Criză în cercetarea și producerea cartofului românesc. Producțiile sunt cele mai mici din ultimii 40 de ani
Actualitatea agricola 16 Octombrie 2025, 14:06

Criză în cercetarea și producerea cartofului românesc. Producțiile sunt cele mai mici din ultimii 40 de ani

Înființată în 1980, Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare pentru Cartof Târgu Secuiesc rămâne un reper al cercetării agricole...

Criză în cercetarea și producerea cartofului românesc. Producțiile sunt cele mai mici din ultimii 40 de ani
Cultura cartofului, la răscruce: România produce de trei ori mai puțin decât are nevoie
Actualitatea agricola 16 Octombrie 2025, 09:37

Cultura cartofului, la răscruce: România produce de trei ori mai puțin decât are nevoie

Deși odinioară era considerat „a doua pâine a românilor”, cartoful a ajuns în 2025 o cultură aproape de subzistență....

Cultura cartofului, la răscruce: România produce de trei ori mai puțin decât are nevoie