Angajaţi din cadrul APIA, AFIR şi MIPE au început protestul din faţa Guvernului
Câteva sute de angajaţi din cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) şi Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) au început protestul organizat, marţi, în faţa Guvernului.
15 Iulie 2025, 12:02
Acţiunea de protest a celor trei organizaţii sindicale, afiliate la Blocul Naţional Sindical (BNS), se va desfăşura între orele 10:00 - 14:00, iar protestatarii veniţi din toată ţara îşi exprimă nemulţumirea faţă de măsurile legislative recente, 'ce afectează grav capacitatea de administrare a fondurilor europene'.
În timpul protestului, o delegaţie formată din cinci persoane va depune un memoriu oficial la registratura Guvernului României.
Săptămâna trecută, Sindicatul 'MIPE-Normalitate' a transmis că structura de personal din cadrul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene este subdimensionată şi că salariaţii nu îşi stabilesc singuri veniturile.
Precizările sindicatului au venit în urma declaraţiilor premierului Ilie Bolojan din cadrul unei emisiuni difuzate marţi, 8 iulie, de către un post de televiziune.
'Structura de personal este subdimensionată, nu supradimensionată, MIPE ( Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene) se confruntă cu un deficit sever de personal şi un grad mare de încarcare care poate genera erori de sistem, aspecte semmnalate oficial în: Raportul Curţii de Conturi nr. 200275/13.02.2025, Raportul nr. 220648/28.06.2024, Raportul nr. 1521/12.03.2024. Cu toate acestea, MIPE a obţinut rezultate remarcabile datorită profesioniştilor din MIPE obişnuiţi să performeze în ciuda tuturor greutăţilor. Contrar afirmaţiei 'Şi-au impus în salariu un stimulent de fonduri europene', salariile sunt reglementate legal şi finanţate din fonduri europene. Angajaţii MIPE nu îşi stabilesc singuri veniturile', se arată în documentul sindicatului.
Potrivit sursei citate, sporurile şi stimulentele sunt acordate prin Legea 490/2004, OUG 133/2021, OUG 119/2024 - acte emise de Guvernul României, şi sunt în majoritate finanţate din proiecte europene, de la aderarea României la UE, cu scopul explicit de a atrage şi menţine profesionişti în sistemul public, aşa cum recomandă în repetate rânduri Comisia Europeană.
'Aceste majorări salariale nu sunt un 'exces', ci o condiţie funcţională a absorbţiei fondurilor europene. Funcţionarii publici nu pot desfăşura alte activităţi în paralel cu funcţia publică (conform legislaţiei privind conflictul de interese). Mai mult, angajaţii MIPE: sunt asimilaţi în mod eronat cu familia ocupaţională 'administrativ', deşi activitatea lor are si specific tehnic, economic şi juridic; semnează anual declaraţii de pantouflage, prin care îşi asumă interdicţii post-angajare privind ocuparea de posturi în instituţii sau companii legate de activitatea desfăşurată', notează organizaţia sindicală.
Sindicaliştii susţin faptul că, legat de afirmaţia 'Au ajuns să aibă salariile cu 110% mai mari decât în sistemul public în general', veniturile angajaţilor MIPE sunt publice şi pot fi verificate de orice cetăţean, se pot face analize comparative cu alte sectoare din cadrul familiei ocupaţionale Fonduri Europene, cu grad similar de complexitate şi răspundere juridică.
În ceea ce priveşte raportul dintre absorbţia fondurilor europene şi munca salariaţilor din MIPE, reprezentanţii sindicali subliniază să România este pe locul 2 în UE ca volum al fondurilor atrase în 2025 (valoare de 4,7 miliarde de euro, echivalentul a 15,2% absorbţie), peste media europeană de 11%.
Totodată, 79% din alocarea UE pentru politica de coeziune (FC) are apeluri deschise, gradul de absorbţie aferent Programului Dezvoltare Durabilă (PDD) a clasat România pe locul 1 în UE, un număr de 15.982 proiecte au fost depuse, depăşind 146% din alocarea Uniunii, în timp ce 5.622 de contracte de finanţare au fost semnate. AGERPRES
