Ce este conceptul de „agricultură inteligentă din punct de vedere climatic”?

Agricultura inteligentă față de climă, așa cum a fost definită și prezentată de FAO la Conferința de la Haga privind agricultură, securitate alimentară și schimbări climatice din 2010, contribuie la atingerea Obiectivelor de dezvoltare durabilă. Acesta integrează cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile (economică, socială și de mediu) abordând în comun provocările securității alimentare și climatului. Trebuie să schimbăm modul de a face agricultură: să trecem de la metode convenționale la metode adaptate climei. Astăzi, agricultura conduce la o conversie sporită a terenurilor și pune o presiune mai mare asupra biodiversității și funcțiilor resurselor naturale decât oricând (Comisionul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC), 2014).
Agricultura contribuie la:

• 24% din emisiile globale de GES antropice,

• 50% din emisiile globale de metan din fermentația enterică și orez,

• 70% din emisiile globale de N20 din îngrășăminte artificiale,

• 5% din emisiile globale de CO2 din consumul de combustibili fosili și arderea biomasei.

În total, emisiile agricole non-CO2 reprezintă aproximativ 6,1 milioane de tone metrice echivalent dioxid de carbon pe an, ceea ce reprezintă aproximativ 11% din totalul emisiilor globale de gaze cu efect de seră și 56% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, altele decât CO2.

CSA este o abordare care ghidează acțiunile necesare pentru a transforma sistemele agricole pentru a sprijini eficient dezvoltarea și a asigura securitatea alimentară într-un climat în schimbare. agricultura inteligenta fata de clima. Modulul 9 explică rolul instituțiilor în adoptarea agriculturii inteligente din punct de vedere climatic. Modulul 10 completează manualul oferind un exemplu de cadru logic (cadru logic) pentru agricultura inteligentă din punct de vedere climatic. Fiecare modul prezintă o serie de studii de caz care facilitează discuțiile despre fiecare tehnologie sau subiect specific.
CSA oferă mijloacele pentru a ajuta părțile interesate de la nivel local, național și internațional să determine strategiile agricole care se potrivesc condițiilor lor. CSA este unul dintre cele 11 domenii globale de mobilizare a resurselor din cadrul Obiectivelor Strategice ale FAO. Este în concordanță cu viziunea FAO pentru alimente și agricultură durabile și sprijină obiectivul FAO de a face agricultura, silvicultura și pescuitul mai productive și durabile. Pentru a fi cât mai eficientă posibil, o abordare CSA ar trebui dezvoltată într-un mod specific contextului, luând în considerare clima locală, mediul, piața, economia și cultura (Celeridad, 2018 în FAO, 2019).

Agricultura inteligentă față de climă se referă la strategii de atenuare și adaptare. Strategiile de atenuare se referă la capacitatea agriculturii de a atenua emisiile. Strategiile de adaptare se concentrează pe vulnerabilitatea și reziliența agriculturii la schimbările climatice, cu un accent deosebit pe productivitate ca prioritate pentru a produce mai multe alimente, furaje și fibre. În absența măsurilor de adaptare, sustenabilitatea peisajului este mai susceptibilă la impactul schimbărilor climatice.

În prezența măsurilor de adaptare, intervalele de adaptare și reziliență cresc, iar probabilitatea de eșec scade. Agricultura inteligentă față de climă este o cale de avans pentru securitatea alimentară într-un climat în schimbare. Este o abordare care integrează cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile (adică economică, socială și de mediu), abordând împreună provocările securității alimentare și climatului. Sistemele alimentare trebuie să devină mai eficiente în utilizarea resurselor și mai rezistente la schimbări și șocuri la toate scalele, de la fermă până la nivel global (FAO, 2013).

CSA abordează următoarele probleme:
1. Asigurarea securității alimentare pentru o populație mondială în creștere: pentru a hrăni populația în creștere, FAO spune că este necesară creșterea producției agricole. Prin urmare, agricultura trebuie transformată pentru a satisface nevoile alimentare ale creșterii populației. Schimbările climatice vor face această sarcină mai dificilă într-un scenariu ca de obicei din cauza impactului negativ asupra agriculturii. CSA ia în considerare cele patru dimensiuni ale securității alimentare: disponibilitate, accesibilitate, utilizare și stabilitate, Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii și nevoia de adaptare: pentru a realiza securitatea alimentară, adaptarea la schimbările climatice și intensități mai mici vor fi necesare emisii pe producție. Schimbările climatice afectează deja agricultura și producția de alimente. S-au înregistrat, de exemplu, o creștere a temperaturii medii, modificări ale ciclurilor de precipitații, modificări ale disponibilității apei, creșteri ale frecvenței și intensității „evenimentelor extreme”, o creștere a nivelului mării, secete și salinizare. Amploarea acestor impacturi va depinde de combinațiile lor, de condițiile locale și de capacitatea de a se adapta la un mediu schimbat.
2. Defrișarea: Agricultura este un factor major al defrișărilor. Acest lucru trebuie schimbat. Sunt necesare noi moduri de cultivare a alimentelor, cum ar fi agricultura verticală și cultivarea soiurilor care au o productivitate mai mare, 3. Captarea carbonului: agricultura este un sector cheie care, împreună cu sectorul forestier și practicile 1.1 Efectele încălzirii globale asupra agriculturii CTCN, 2014. 4 Manual de bune practici în agricultură inteligentă climatică și irigarea solară agricolă adaptată la climă, poate duce la captarea și stocarea biologică a carbonului în biomasă și sol.