'Este pentru prima dată în România când introducem bunăstare pentru taurine, fie taurine de carne, fie de lapte. Ştim foarte bine că această specie se află într-un moment dificil. Peste tot la noi cunoaşteţi acest lucru. E o greutate formidabilă generată şi de seceta pe care am avut-o, pe care aţi gestionat-o în primul rând cu buzunarul dumneavoastră, mai puţin în această zonă, dar şi aici taurina, vaca de lapte, acum este duşmanul număr unu al planetei, a devenit principalul poluator. Toate cătările acuzelor sunt între coarnele vacii, vaca e de vină pentru tot. În condiţiile în care ştim foarte bine că ecosistemul trebuie să rămână într-o corelaţie optimă, iar planta fără animal sau terenuri fără animal nu există. Cum nu poate exista zootehnie fără producţie vegetală, cum de altminteri nu poate fi industrie prelucrătoare din zootehnie dacă n-ai animal. Păi despre ce vorbim aici? Acest ecosistem care, pe de o parte, menţine nuanţa biodiversităţii şi interesului european şi nu numai, trebuie să îl vedem în realitatea lui şi în dimensiunea lui pentru a putea mergem mai departe. Şi de aceea introducem bunăstarea pentru prima dată ca formă de sprijin, introducem plata pe lapte şi taurină', a declarat Petru Daea, în cadrul conferinţei regionale de la Târgu Mureş a Caravanei Cunoaşterii PNS 2023-2027.

Ministrul Agriculturii a mai arătat că momentul dificil pe care îl traversează zootehnia, generat şi de seceta din anumite zone, poate fi depăşit prin susţinerea vacilor cu lapte, măsurile de bunăstare fiind de 100 euro/cap de animal, potrivit Planului Naţional Strategic, această schemă de ajutor adăugându-se subvenţiilor europene şi de stat acordate anterior acestui sector al zootehniei.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat, în luna decembrie, 'Caravana Cunoaşterii', o acţiune de prezentare la nivel naţional a Planului Naţional Strategic 2023-2027.

În cadrul acţiunii 'Caravana Cunoaşterii', MADR va organiza Conferinţe naţionale şi regionale, astfel încât fermierilor din ţară să le fie aduse la cunoştinţă informaţiile cuprinse în PNS şi sumele pe care le au la dispoziţie pentru a le investi în agricultură şi dezvoltare rurală.

Fermierii români şi agricultura românească vor beneficia de 15,83 miliarde de euro prin Planul Naţional Strategic 2023-2027, care a fost aprobat în 2022 de Comisia Europeană, din care 9,78 de miliarde de euro sunt pe Pilonul I - Plăţi directe şi intervenţii sectoriale, iar 5,87 miliarde de euro pe Pilonul II - Dezvoltare rurală.

'PNS 2023-2027 prevede 89 de intervenţii, incluzând 51 de intervenţii prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) şi 38 de intervenţii prin Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Mutarea accentului de la conformitate către rezultate şi performanţă, creşterea ambiţiilor în materie de mediu, cu condiţionalităţi multe, dar şi cu bani puşi în dreptul acestor condiţionalităţi, care să poată să-i susţină pe fermieri, în aşa fel încât ei să îşi realizeze ceea ce este obligatoriu de făcut pentru a beneficia de fonduri europene şi de cele naţionale', afirma ministrul Petre Daea în 9 decembrie, la evenimentul de lansare a 'Caravanei Cunoaşterii'.

PNS 2023-2027 cuprinde instrumente de sprijin finanţate atât din FEGA (plăţile directe şi intervenţii sectoriale - măsuri pentru susţinerea pieţei), cât şi din FEADR (politica de dezvoltare rurală). Planul Naţional Strategic 2023-2027 este un document care conţine 1.900 de pagini.

Foto: pixabay