Fermierii europeni exceptaţi de la normele privind terenurile lăsate în pârloagă
Comisia Europeană a adoptat oficial un regulament care acordă agricultorilor europeni o scutire parţială de la regula condiţionalităţii privind terenurile lăsate în pârloagă, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
13 Februarie 2024, 15:52
Regulamentul vine în urma propunerii Comisiei prezentate la 31 ianuarie şi discuţiilor cu statele membre în cadrul reuniunilor comitetelor.
Regulamentul va intra în vigoare din 14 februarie, şi se va aplica retroactiv de la 1 ianuarie pentru un an - şi anume până la 31 decembrie 2024.
Scutirea parţială răspunde mai multor cereri de mai multă flexibilitate, astfel cum au solicitat statele membre pentru a răspunde mai bine provocărilor cu care se confruntă fermierii din UE.
În loc să păstreze terenurile lăsate în pârloagă sau să păstreze elemente neproductive pe 4% din terenul lor arabil, fermierii din UE care cultivă culturi fixatoare de azot (cum ar fi linte, mazăre sau favoruri) şi/sau culturi secundare fără produse de protecţie a plantelor pe 4% din terenul lor arabil vor fi consideraţi ca îndeplinind aşa-numita cerinţă GAEC 8.
Cu toate acestea, fermierii care decid astfel pot continua să îndeplinească cerinţa privind terenurile lăsate în pârloagă sau elementele neproductive.
Actul final adoptat permite, de asemenea, statelor membre să îşi modifice programele ecologice care sprijină zonele neproductive pentru a ţine seama de scenariul de referinţă alternativ în cadrul condiţionalităţii GAEC 8.
O simplă notificare către Comisia Europeană va fi suficientă pentru actualizarea imediată a programelor ecologice în cauză.
Statele membre care doresc să aplice derogarea la nivel naţional trebuie să notifice Comisia în termen de 15 de zile de la intrarea în vigoare a regulamentului, astfel încât fermierii să poată fi informaţi cât mai curând posibil.
Propunerea Comisiei este atent calibrată pentru a oferi un echilibru adecvat între oferirea de ajutor şi flexibilitate fermierilor care se confruntă cu numeroase provocări, pe de o parte, şi protejarea biodiversităţii şi a calităţii solului, pe de altă parte.
