Schimbările climatice lovesc agricultura - Buzăul, Teleormanul și Prahova, printre județele cele mai afectate

Invitat în cadrul emisiunii Viața la țară, realizată de Alexandra Vuță, Manager de proiect și coordonator InfoClima România, Vlad Zamfira, a explicat cum diferențele geografice amplifică vulnerabilitățile unor regiuni și transformă provocările climatice într-o realitate zilnică pentru fermieri.

Zamfira a explicat că impactul climatului asupra agriculturii este resimțit deja în mai multe regiuni ale țării, iar diferențele între județe sunt mari, în funcție de poziția geografică și de vulnerabilitățile specifice.

„Teleorman, Prahova și Buzăul sunt foarte afectate, pur și simplu datorită geografiei lor”, a spus acesta, subliniind că sudul României este expus atât fenomenelor de aridizare, cât și secetei prelungite.

Referindu-se la județul Buzău, Zamfira a amintit complexitatea reliefului munți, dealuri, câmpii și o rețea densă de râuri care a determinat, de-a lungul anilor, fenomene extreme.

„Au fost multe inundații grave, inclusiv cele din 2005, când s-a prăbușit podul de la Mărăcineni”, a spus el.

Dobrogea se confruntă cu riscul accentuat de deșertificare, iar sud-vestul țării necesită, la rândul lui, o atenție specială.

„Acolo trebuie un plan clar, discutat la nivel local și național. Măsurile trebuie gândite pe regiuni”, a punctat Zamfira.

În interiorul arcului carpatic, situația este diferită. „Brașovul, fiind zonă montană, este mult mai ferit. Apar mult mai puține nopți tropicale”, a explicat invitatul, adăugând că aceste zone se confruntă însă cu alte fenomene, cum ar fi episoadele bruște de temperaturi negative.

Lipsa apei, perioadele de caniculă persistentă și apariția unor dăunători noi sunt principalele provocări ale agricultorilor.

„Pomicultorii ne spun că, pe lângă lipsa precipitațiilor, apar boli și dăunători noi. Trebuie să caute tratamente și să se adapteze continuu”, a declarat Zamfira.

Anul acesta, trecerea bruscă de la temperaturi ridicate la un îngheț târziu a afectat grav livezile. „În zona Buzăului, 90% dintre pomicultori nu au avut producție. De aceea e esențial să acordăm atenție datelor climatice”, a subliniat el.

Raportul Starea Climei 2025 reunește date esențiale despre evoluțiile climatice din România. Zamfira a explicat că documentul a fost transmis autorităților, atât la nivel local, cât și național.

„Am trimis raportul către primării, către instituțiile centrale. Suntem încă la început, dar văd câteva semnale încurajatoare. Există interes și dorință de implicare”, a afirmat coordonatorul InfoClima.

Un exemplu pozitiv vine dinspre Ministerul Mediului, unde se discută reforme necesare de multă vreme în domenii precum pădurile, apele și agricultura.

Zamfira a amintit și proiectele științifice derulate la Buzău și Fundulea, unde se lucrează la soiuri care consumă mai puțină apă și pot rezista mai bine în condiții de secetă. „Sunt pași mici, dar necesari”, a spus el.

În mediul urban, sunt analizate modele precum „orașele-burete”, care transformă apa pluvială într-o resursă. „În mod tradițional, oamenii de la țară foloseau apa de ploaie. În orașe trebuie să învățăm din aceste practici”, a adăugat Zamfira.

În încheiere, Vlad Zamfira a subliniat că România nu trebuie să pornească de la zero, ci să învețe din experiența altor state. „Nu reinventăm roata. Trebuie doar colaborare: știință, administrație, societate civilă și agricultură. Schimbările climatice sunt deja aici”, a spus el.

„Doar lucrând împreună putem trece cu bine prin ceea ce urmează”, a concluzionat invitatul ediției.