Pomicultura românească se menține în top datorită institutului de la Mărăcineni
Pomicultura românească își confirmă încă o dată potențialul prin rezultatele Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni, clasat la nivelul cel mai înalt în evaluarea națională, acolo unde o echipă numeroasă de specialiști lucrează la obținerea de puieți sănătoși, rezistenți și cu material genetic certificat pentru livezile din toată țara.
Articol de Ramona Alexandrescu, 10 Noiembrie 2025, 16:26
Despre activitatea institutului și rezultatele recente ale evaluării naționale a unităților de cercetare, a vorbit profesorul Mihai Coman, directorul Institutului, invitat al realizatoarei Violeta Anghel în emisiunea „Viața la țară”.
„A fost o evaluare complexă, realizată de o comisie numită prin ordinul ministrului Cercetării, din care au făcut parte specialiști din mediul academic și chiar experți străini. Comisia a analizat nu doar performanța științifică, ci și modul de organizare, managementul, infrastructura și planurile strategice pentru următorii cinci ani”, a explicat Mihai Coman.
Rezultatul? Institutul de la Mărăcineni a fost încadrat în clasa I, cu calificativul „Foarte bine”, cea mai înaltă treaptă de evaluare în sistemul național.
„A fost o muncă laborioasă, dar ne bucurăm că efortul colectivului nostru a fost recunoscut”, a adăugat directorul Mihai Coman.
Această performanță le va permite cercetătorilor acces mai ușor la finanțări europene și consolidarea poziției României în domeniul pomiculturii de performanță.
Întrebat despre dependența României de importurile de fructe, Mihai Coman a atras atenția asupra unui aspect esențial:
„Mai grav decât să importăm fructe este să importăm material săditor. Un puiet bolnav poate compromite o livadă întreagă pe o perioadă de 20 de ani. De aceea, certificarea materialului săditor este vitală.”
România importă anual fructe în valoare de peste 100 de milioane de euro, iar dacă adăugăm și fructele exotice, suma depășește 150 de milioane de euro.
„Nu este un dezastru, dar e clar un semnal că trebuie să accelerăm ritmul înființării de livezi noi”, spune directorul institutului.
După o pauză de aproape două decenii în investițiile masive în livezi, ultimii zece ani au adus o relansare vizibilă. Cu sprijinul fondurilor europene, România are deja între 10.000 și 12.000 de hectare de plantații noi.
Primele livezi înființate acum un deceniu încep să intre pe rod, iar statisticile arată o creștere semnificativă în exportul de fructe, în special de afin și alun.
„A fost o surpriză plăcută să vedem că Transilvania a devenit campioană la livezile de afin și alun. Investitorii s-au orientat către aceste culturi profitabile, care au cerere mare pe piața europeană. Noi, ca institut, ne dorim să sprijinim extinderea acestor culturi și în zona de est a țării, care a rămas puțin în urmă”, a subliniat Coman.
Anul agricol 2025 a venit cu provocări majore din cauza fenomenelor climatice. Temperaturile scăzute din februarie și aprilie au afectat puternic livezile din Europa de Est.
România, alături de Polonia și Ungaria, a fost printre inițiatorii unui memorandum european pentru despăgubirea fermierilor afectați de îngheț.
„Suma totală a despăgubirilor depășește 40 de milioane de euro, din care România primește aproximativ 11 milioane. Statul român poate suplimenta această sumă, iar noi sperăm ca măsurile să fie aplicate rapid, pentru a sprijini fermierii care au pierdut producția în totalitate”, a declarat directorul Institutului de la Mărăcineni.
În final, Mihai Coman a subliniat nevoia unei abordări științifice adaptate la realitățile climatice actuale.
„Trebuie să facem o microzonare a pomiculturii românești. Zonele care erau odinioară interzise pentru livezi, cum e câmpia, încep să fie preferate, dar fără studii climatice serioase riscăm investiții ratate. Pomicultura trebuie gândită pe termen lung, cu știință și cu responsabilitate.”
