Grindina și schimbările climatice, principalele cauze ale unui an catastrofal pentru producția de fructe

Doctorul Ioan Zagrai, directorul stațiunii, invitat în cadrul emisiunii “Viața la țară” realizată de Alexandra Vuță, a explicat impactul devastator al condițiilor meteorologice asupra producției de fructe din acest an.

Vremea imprevizibilă și complicată a dus la compromiterea aproape totală a producției de mere și prune, afectând, de asemenea, o parte din cultura de cireșe.

În timp ce în anii anteriori pomicultorii au avut de înfruntat înghețurile târzii de primăvară, 2024 a adus noi provocări.

Pe 4 iunie, o furtună violentă cu grindină a lovit plantațiile pomicole ale stațiunii Bistrița timp de 20 de minute.

Acest fenomen meteorologic a compromis aproape în totalitate producția de mere și prune și a afectat parțial și recolta de cireșe. Grindina, căzută în cantități și dimensiuni neobișnuite, a făcut ravagii în livezi, provocând daune atât fructelor, cât și pomilor.

Doctorul Ioan Zagrai a descris acest eveniment drept "catastrofal". Din cauza intensității grindinei, mare parte din fructe au fost zdrobite sau chiar dislocate până la sâmbure în cazul prunelor și cireșelor.

La mere, grindina a produs răni adânci pe coajă, facilitând ulterior apariția infecțiilor fungice și bacteriene. Mai mult, pomii au suferit răni și la nivelul ramurilor, unii dintre ei fiind aproape complet defoliați. Situația este deosebit de gravă în cazul puieților tineri, unde multe ramuri au fost rupte.

La scurt timp după grindină, stațiunea a fost lovită de o perioadă cu ploi frecvente și intense, alternând cu zile foarte călduroase.

Această combinație a creat un mediu ideal pentru dezvoltarea bolilor fungice și bacteriene, ceea ce a agravat și mai mult daunele deja existente.

Pentru a limita răspândirea acestor boli și a permite cicatrizarea parțială a rănilor provocate de grindină, stațiunea a fost nevoită să intensifice tratamentele fitosanitare. Această abordare a crescut semnificativ costurile de producție, adăugând o presiune financiară suplimentară asupra unei recolte deja compromise.

În plus, în livezile tinere, s-a recurs la eliminarea fructelor afectate pentru a stimula recuperarea pomilor. Toate aceste măsuri au fost însă doar o încercare de a limita efectele dezastrului produs de condițiile meteorologice nefavorabile.

Ioan Zagrai a subliniat că schimbările climatice au transformat pomicultura într-o activitate riscantă, expusă la fenomene extreme precum grindina sau seceta.

Fără investiții majore în sisteme de protecție antigrindină, sisteme de irigare și tehnici moderne de fertirigare, producția agricolă rămâne vulnerabilă la capriciile vremii. Mai mult, efectele acestor fenomene nu se limitează doar la sezonul curent, ci pot afecta și producția anilor următori.

De exemplu, grindina sau seceta pot perturba procesul de diferențiere a mugurilor de rod, influențând astfel și recolta sezonului viitor.

Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița a încercat, în limita resurselor proprii, să implementeze măsuri de protecție și modernizare a livezilor, precum sisteme antigrindină și de fertirigare.

Totuși, contextul financiar actual face ca acest progres să fie unul timid. Pentru a putea dezvolta la scară largă aceste tehnologii, este necesară o finanțare mai consistentă.

Ioan Zagrai a sugerat că o finanțare directă din partea Ministerului Agriculturii ar facilita crearea unor loturi experimentale pe suprafețe mici, dotate cu tehnologii moderne. Aceste loturi ar putea servi drept modele pentru adaptarea pomiculturii la noile provocări climatice.

Deși reorganizarea stațiunilor pomicole din 2017 a adus o stabilizare financiară, oprind declinul acestora, directorul stațiunii subliniază că este nevoie de investiții semnificative pentru ca cercetarea pomicolă din România să atingă nivelul de performanță internațional. În absența unor astfel de investiții, stațiunea și pomicultorii în general vor continua să fie vulnerabili la riscurile asociate schimbărilor climatice.

Anul agricol 2024 a fost unul dintre cei mai dificili pentru Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița.

Grindina și condițiile meteorologice nefavorabile au provocat pagube semnificative, evidențiind necesitatea unor măsuri mai eficiente de protecție și a unei finanțări adecvate. În contextul actual al schimbărilor climatice, pomicultura devine o loterie în care producția poate fi oricând compromisă de fenomene extreme.

O abordare strategică este esențială pentru a face față acestor provocări. Aceasta trebuie să includă investiții în tehnologii și infrastructură, precum și sprijin financiar din partea autorităților pentru cercetare și dezvoltare în agricultură.

Speranța rămâne ca, prin eforturi susținute și investiții adecvate, viitoarele sezoane agricole să aducă rezultate mai bune, permițând stațiunii să contribuie la dezvoltarea unei pomiculturi reziliente și competitive.