Preşedintele Agenţiei pentru Protecţia Mediului susţine că trufele româneşti ar putea dispărea din cauza braconierilor

'Sunt oameni care concesionează terenurile, de la direcţiile silvice, pentru a putea culege controlat trufe, solicită autorizaţiile de recoltare de la Agenţiile pentru Protecţia Mediului, dar ajung în situaţia de a nu putea beneficia de aceste roade ale pădurii, din cauza braconierilor care intră ilegal şi sapă peste tot, cu ajutorul câinilor, distrugând terenul respectiv. Creşterea acestor ciuperci, extrem de scumpe şi de dorite, necesită condiţii speciale. Dezvoltarea lor are loc pe parcursul mai multor ani, iar acest săpat excesiv modifică umiditatea şi nutrienţii din sol, anulând regenerarea trufelor', a explicat preşedintele ANPM, citat în comunicat.

El susţine că aşa se explică numărul mare de vânzători de pe platformele de vânzări pentru persoane fizice care oferă astfel de produse la preţuri cuprinse între 100 şi 200 de lei pe kilogram, în condiţiile în care un asemenea produs 'poate ajunge la mii de lei, în magazinele de delicatese'.

Potrivit specialiştilor în domeniul Biodiversităţii, din cadrul ANPM, în România cresc mai multe soiuri de trufe albe şi negre, printre care se află: trufa neagră de vară, trufa de iarnă, trufa mesentericum, trufa albă, una dintre cele mai scumpe din lume, trufa de toamnă, trufa porcească, trufa cu spori mari şi trufa neagră, fiecare din ele distingându-se prin culoare, formă, înveliş, aspect interior, consistenţă, miros şi gust.

'Situaţia aceasta, în care o persoană plăteşte pentru a concesiona un teren pentru recoltarea de trufe, iar altele invadează ilegal perimetrul respectiv şi culeg ca pentru consum propriu, oricât pot duce, poate fi evitată prin modificarea Legii Mediului şi a Ordinului nr. 410/2008 care prevăd modalitatea de recoltare, capturare, achiziţie şi vânzare, în sensul acordării acestor drepturi doar persoanelor juridice. Acest lucru ar întări puterea de control a Gărzii Naţionale de Mediu şi s-ar putea verifica mult mai clar cât s-a autorizat să se recolteze şi cât s-a recoltat de fapt. Am auzit că există primari care dau acorduri de recoltare pe terenuri care sunt păşuni, ca să valideze vânzările unora dintre aceşti braconieri, în condiţiile în care pe acele terenuri nu au cum să existe vreodată astfel de ciuperci rare', a mai spus Laurenţiu Alexandru Păştinaru.

În urmă cu mai mulţi ani, potrivit sursei citate, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a pus în dezbatere publică un Ordin care aproba instrucţiunile privind recoltarea şi achiziţionarea produselor nelemnoase specifice fondului forestier naţional şi care stabilea modul de organizare a recoltării şi achiziţiei acestor produse, dar nu a parcurs etapele necesare aprobării finale, fiind încă la Parlament.

Conform Ordinului 410/2008, persoanele fizice sau juridice care doresc să recolteze trufe trebuie să obţină autorizaţie de recoltare, de la Agenţia judeţeană pentru Protecţia Mediului, aflată în coordonarea ANPM şi în subordinea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Documentul, care prevede exact cantitatea care poate fi recoltată, speciile şi zona de recoltare se obţine în baza unui studiu de evaluare a resurselor eliberat de una din instituţiile afiliate Academiei Române, care indică, în baza unor studii de specialitate, ce capacitate de suport are zona respectivă şi cât din această capacitate poate fi recoltat.

Legea precizează că fiecare tip de trufă are o perioadă specifică pentru colectare, tocmai pentru ca în restul timpului să se poată regenera. AGERPRES