Preşedintele Iohannis a sesizat din nou la CCR Legea acvaculturii

În sesizare se arată că actul normativ creează cadrul juridic privind activitatea de acvacultură şi de comercializare a produselor obţinute din acvacultură, când aceste activităţi se realizează pe teritoriul României, inclusiv în apele marine de sub jurisdicţia naţională a României. Şeful statului precizează că legea a fost iniţiată cu scopul instituirii unui cadru legal unitar cu privire la activitatea de acvacultură şi de comercializare a produselor obţinute în acvacultură, în scopul asigurării competitivităţii acestei activităţi.

În 2022, după ce Senatului a adoptat actul normativ tacit, iar apoi Camera a adus modificări şi completări, şeful statului a sesizat CCR invocând mai multe argumente, între care nesocotirea principiului bicameralismului. Curtea a admis în parte sesizarea. Ulterior, Parlamentul a operat o serie de modificări şi completări.

'Cu toate acestea, legea conţine dispoziţii ce contravin unor norme şi principii constituţionale privind depăşirea limitelor reexaminării prin introducerea unor noi norme fără legătură cu decizia Curţii sau cu obiectul de reglementare al legii, dar şi dispoziţii care, prin noul lor conţinut normativ încalcă norme şi principii constituţionale precum cele prevăzute de art. 1 alin. (3), (5), art. 44, art. 102, art. 136, art. 147 alin. (2) şi (4). Potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, în situaţia de faţă, considerăm că, în forma legii transmise la promulgare, persistă unele vicii de neconstituţionalitate cu privire la aceleaşi dispoziţii legale ca urmare a reexaminării în temeiul art. 147 alin. (2) din Constituţie, respectiv au survenit noi vicii de neconstituţionalitate în urma modificărilor operate de Parlament la aceleaşi texte de lege, cu prilejul reexaminării acestora', se precizează în sesizare.

Preşedintele Iohannis subliniază că introducerea unui nou articol în cuprinsul legii referitor la posibilitatea de a amplasa instalaţii de producere a energiei fotovoltaice pe maximum 25% din suprafaţa amenajării piscicole concesionate, arendate sau închiriate fără a fi nevoie de autorizaţie de construire, cu acordul administratorului, reprezintă o normă ce depăşeşte limitele reexaminării.

Potrivit Legii acvaculturii, în forma sa iniţială adoptată de Parlament, 'terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora, se vând direct proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenţie şi se obligă să menţină activitatea de acvacultură'.

În acest context, preşedintele Iohannis a subliniat 'inexistenţa unor garanţii suficiente pentru protejarea dreptului de proprietate al statului, lipsa unor criterii minimale şi a unui mecanism de stabilire a preţului, pentru ca operaţiunile să se desfăşoare cu reflectarea valorii reale a bunurilor proprietate a statului'.

Deşi noua normă stabileşte o posibilitate de vânzare a terenurilor pe care sunt amplasate amenajări piscicole şi nu o vânzare obligatorie atunci când proprietarii de active piscicole amplasate pe acestea care transmit o scrisoare de intenţie, redactarea normei 'ridică o serie de probleme de neconstituţionalitate din perspectiva corelării cu dreptul comun în materie, a garanţiilor privind dreptul de proprietate privată a statului şi a standardelor privind calitatea legii, care decurg din principiul legalităţii', arată Administraţia Prezidenţială în sesizare.

În forma dedusă controlului de constituţionalitate, legea instituie un mecanism derogatoriu de la procedura prevăzută de Codul administrativ pentru vânzarea bunurilor proprietate privată a statului pentru o categorie de bunuri reprezentată de 'terenurile din domeniul privat al statului pe care sunt construite amenajări piscicole şi terenurile aferente acestora', se menţionează în document.

Astfel, preşedintele Iohannis susţine că terenurile se vor putea vinde direct, în baza unui studiu de oportunitate realizat de ANPA şi aprobat prin hotărâre a Guvernului, proprietarilor de active piscicole care transmit o scrisoare de intenţie, care fac dovada că au desfăşurat activităţi de acvacultură în ultimii 5 ani şi care se obligă să menţină activitatea de acvacultură pentru minimum 25 de ani.

Şeful statului subliniază că această prevedere este necorelată cu prevederile Codului administrativ şi instituie un mecanism neclar, cu responsabilităţi difuze ale autorităţilor implicate şi cu consecinţe directe în planul garantării proprietăţii private a statului.

'În condiţiile în care, potrivit legislaţiei în vigoare, singura modalitate de înstrăinare a bunurilor proprietate privată a statului prin vânzare se realizează de către Guvern, prin licitaţie publică, apreciem că un astfel de mecanism derogatoriu trebuie să stabilească cu precizie şi claritate etapele, responsabilităţile şi garanţiile pentru valorificarea bunurilor proprietate privată a statului, atunci când Parlamentul apreciază oportunitatea unei astfel de intervenţii', se mai arată în sesizare.

Preşedintele Iohannis indică faptul că legea criticată nu face nicio distincţie între constructorii de bună-credinţă a amenajărilor piscicole sau cei de rea-credinţă, simpla transmitere a unei scrisori de intenţie declanşând procedura vânzării terenurilor respective, inclusiv pentru constructorii de rea-credinţă.

'Mecanismul neclar, normele eliptice, lipsa corelărilor cu dispoziţiile aplicabile în continuare din Codul administrativ, competenţele instituţionale suprapuse sunt de natură să afecteze însăşi proprietatea privată a statului', spune şeful statului în sesizarea la CCR.

Preşedintele Iohannis menţionează şi că este imposibil de determinat pentru destinatarii legii care va fi sancţiunea aplicabilă pentru fapta de neinstalare sau distrugere a dispozitivelor care împiedică intrarea peştilor în sistemele de alimentare cu apă, irigaţii, precum şi în instalaţiile hidroenergetice.

Şeful statului solicită CCR să admită sesizarea de neconstituţionalitate şi să constate că Legea acvaculturii este neconstituţională. AGERPRES