Reuniunile anuale ale Grupului Băncii Mondiale

Un blog al Băncii Mondiale subliniază faptul că guvernele alocă în prezent aproximativ 650 de miliarde de dolari anual pentru a menține un sistem alimentar care contribuie la degradarea mediului și afectează sănătatea publică. O soluție potențială constă în reutilizarea sprijinului agricol. Prin redirecționarea a doar 10% dintre cele mai dăunătoare subvenții către inovații durabile, țările ar putea genera o sumă suplimentară de 2 400 de miliarde de dolari, ar putea reduce prețul alimentelor cu 18%, ar putea reduce emisiile sectoriale cu 40% și ar putea readuce mai mult de 2% din terenurile agricole în habitate naturale până în 2040. De astfel de schimbări ar putea beneficia în special micii fermieri, care produc cea mai mare parte a alimentelor din lume, dar care se confruntă adesea cu cele mai mari provocări cauzate de schimbările climatice și de volatilitatea pieței.

Monitorul pieței pentru octombrie 2024 al Sistemului de informații privind piețele agricole (AMIS ) a indicat că temperaturile globale au atins niveluri record pentru a 15-a lună consecutiv în august. Ca urmare a acestei dinamici a pieței influențate de condițiile meteorologice, prețurile de export pentru grâu, porumb și soia au crescut în septembrie, deși au rămas mai mici decât în septembrie 2023. Market Monitor a raportat, de asemenea, că piețele de îngrășăminte sunt, în general, bine aprovizionate, iar prețurile orezului sunt în scădere ca urmare a modificărilor politicii de export a Indiei.

Conform celei mai recente sinteze privind riscurile meteorologice globale a rețeleiFEWS NET(Famine Early Warning Systems Network), predomină condițiile neutre El Niño-Oscilația Sudică (ENSO), cu un eveniment La Niña care ar putea apărea între septembrie și noiembrie. Această situație crește riscul de inundații în diferite regiuni, inclusiv în Sahel, Yemen și unele părți ale Americii Centrale, ceea ce reprezintă o amenințare semnificativă la adresa securității alimentare.

În urma invaziei Rusiei în Ucraina, politicile comerciale impuse de țări au luat amploare. Criza alimentară mondială a fost parțial agravată de numărul tot mai mare de restricții comerciale privind alimentele și îngrășămintele, instituite de țări cu scopul de a crește oferta internă și de a reduce prețurile. Până în octombrie 2024, 16 țări au pus în aplicare 21 de interdicții privind exporturile de alimente, iar 8 au pus în aplicare 15 măsuri de limitare a exporturilor.