Soiurile tradiționale de pomi fructiferi revin în Țara Făgărașului

Invitații ediției au fost Vasile Grecu, președintele Asociației SOS Țara Făgărașului, și Florin Ioani, primarul comunei Viștea și președinte al Asociației Țara Făgărașului.

În intervenție s-a alăturat și prof. univ. dr. Florin Stănică, prorector al Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București (USAMV).

Proiectul, inițiat de Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV București, în parteneriat cu Asociația SOS Țara Făgărașului, își propune inventarierea și salvarea soiurilor românești de pomi fructiferi măr, păr, prun, vișin, cais, piersic, gutui, dar și nuc și alun soiuri adaptate de-a lungul timpului la condițiile locale din zona Făgărașului.

„Este un moment istoric pentru comunitatea noastră”, a declarat Vasile Grecu. „Ne dorim să inventariem soiurile tradiționale existente, să recoltăm material biologic, să îl analizăm împreună cu specialiștii de la universitate și apoi să multiplicăm aceste soiuri, astfel încât pomii și arbuștii fructiferi să se întoarcă în livezile făgărășenilor.”

Acesta a amintit și faptul că, în urmă cu mai bine de un secol, zona avea o puternică tradiție pomicolă: „Între anii 1910 și 1914 plecau zeci de vagoane cu fructe din Țara Făgărașului spre Austria și Germania. Era o zonă recunoscută pentru livezile sale bogate.”

Profesorul Florin Stănică a subliniat rolul universității în sprijinirea comunităților rurale. „Proiectul nostru urmărește identificarea soiurilor vechi cu ajutorul localnicilor și reproducerea lor în pepiniera universității de la Istrița, județul Buzău una dintre cele mai vechi din România. După multiplicare, pomii vor fi replantați în Țara Făgărașului, unde vor putea renaște livezile de altădată, cu soiuri autentice și adaptate locului”, a explicat acesta.

Totodată, profesorul a precizat că fiecare exemplar recoltat va fi analizat pentru a exclude eventualele boli sau dăunători.

„Vom face observații și analize atente înainte de altoire. Cu sprijinul studenților, masteranzilor și doctoranzilor vom realiza și studii pomologice și senzoriale, pentru a descrie științific aceste soiuri care, în mare parte, nu au fost niciodată documentate”, a adăugat Florin Stănică.

Referindu-se la adaptarea soiurilor tradiționale la noile condiții climatice, prorectorul USAMV a explicat că mărul, părul și prunul „se află la ele acasă în România”, iar schimbările de temperatură nu vor afecta semnificativ cultivarea acestora.

În paralel, universitatea testează și noi specii pomicole, precum banana nordului, curmalul chinezesc, zmochinul și kiwi-ul rezistent la frig, care pot fi cultivate cu succes și în zonele montane.

Proiectul are o durată estimată de cel puțin zece ani, cu o primă etapă pilot desfășurată în acest an. În perioada următoare, echipele de la USAMV vor merge pe teren pentru a colecta mostre din livezile vechi.

Localnicii care dețin pomi bătrâni, cu fructe valoroase, sunt invitați să se implice. Asociația SOS Țara Făgărașului a lansat un chestionar online prin care oamenii pot trimite fotografii, adrese și coordonate GPS ale pomilor.

„Ne dorim ca, la finalul proiectului, Țara Făgărașului să aibă propria pepinieră și să revigorăm economia locală prin valorificarea fructelor și a produselor obținute din ele”, a mai spus Vasile Grecu.

În încheiere, profesorul Florin Stănică a subliniat importanța colaborării între mediul academic și autoritățile locale:

„Numai prin parteneriate solide între universități, primării și asociații putem avea livezi frumoase și productive. România are un potențial horticol uriaș, iar astfel de proiecte pot readuce pe piață gustul autentic al fructelor românești”, a concluzionat prorectorul USAMV.