Alimentele organice prezintă un risc mai mare pentru climă?

Alimentele cultivate organic au un impact mai mare asupra climei decât cele cultivate în mod convențional, din cauza suprafețelor mai mari de teren necesare. Aceasta este constatarea unui nou studiu internațional la care a participat Universitatea Chalmers de Tehnologie din Suedia, publicat în revista Nature.
Cercetătorii au dezvoltat o nouă metodă de evaluare a impactului climatic al utilizării terenurilor și au folosit-o, împreună cu alte metode, pentru a compara producția de alimente organice și convenționale. Rezultatele arată că alimentele ecologice pot genera emisii mult mai mari.
"Studiul nostru arată că mazărea organică, cultivată în Suedia, are un impact climatic cu aproximativ 50% mai mare decât mazărea cultivată în mod convențional. În cazul unor produse alimentare, există o diferență și mai mare - de exemplu, în cazul grâului de iarnă ecologic suedez, diferența este mai aproape de 70%", a declarat Stefan Wirsenius, profesor asociat la Chalmers și unul dintre cei responsabili de studiu.
Motivul pentru care alimentele organice sunt mult mai nocive pentru climă este că randamentele la hectar sunt mult mai mici, în primul rând pentru că nu se folosesc îngrășăminte. Prin urmare, pentru a produce aceeași cantitate de alimente organice, este nevoie de o suprafață de teren mult mai mare.
Aspectul revoluționar al noului studiu este concluzia că această diferență de utilizare a terenurilor are ca rezultat faptul că alimentele ecologice au un impact mult mai mare asupra climei.
"Utilizarea mai mare a terenurilor în agricultura ecologică duce indirect la emisii mai mari de dioxid de carbon, datorită defrișărilor", explică Stefan Wirsenius. "Producția mondială de alimente este guvernată de comerțul internațional, astfel încât modul în care cultivăm în Suedia influențează defrișările din zonele tropicale. Dacă folosim mai mult teren pentru aceeași cantitate de hrană, contribuim indirect la o defrișare mai mare în alte părți ale lumii."
Chiar și carnea și produsele lactate organice sunt - din punct de vedere climatic - mai rele decât echivalentele lor produse în mod convențional, susține Stefan Wirsenius.
"Deoarece producția ecologică de carne și lapte utilizează materii prime ecologice, necesită, de asemenea, mai mult teren decât producția convențională. Acest lucru înseamnă că rezultatele privind grâul și mazărea ecologică se aplică, în principiu, și la produsele din carne și lapte. Cu toate acestea, nu am făcut calcule specifice privind carnea și laptele și nu avem exemple concrete în acest sens în articol", explică el.

O nouă măsurătoare: Costul de oportunitate al carbonului
Cercetătorii au folosit un nou sistem de măsurare, pe care îl numesc "Costul oportunității carbonului", pentru a evalua efectul unei utilizări mai mari a terenurilor care contribuie la creșterea emisiilor de dioxid de carbon din cauza defrișărilor. Acest sistem de măsurare ia în considerare cantitatea de carbon care este stocată în păduri și, prin urmare, eliberată sub formă de dioxid de carbon ca efect al defrișărilor. Studiul este printre primele din lume care utilizează acest sistem de măsurare.
"Faptul că o utilizare mai mare a terenurilor duce la un impact mai mare asupra climei nu a fost adesea luat în considerare în comparațiile anterioare între alimentele ecologice și cele convenționale", spune Stefan Wirsenius. "Aceasta este o mare omisiune, deoarece, așa cum arată studiul nostru, acest efect poate fi de multe ori mai mare decât efectele gazelor cu efect de seră, care sunt incluse în mod normal. Este, de asemenea, grav, deoarece astăzi, în Suedia, avem politicieni al căror obiectiv este de a crește producția de alimente ecologice. Dacă acest obiectiv va fi pus în aplicare, influența asupra climei din partea producției alimentare suedeze va crește probabil foarte mult."
Așadar, de ce studiile anterioare nu au luat în considerare utilizarea terenurilor și relația acestora cu emisiile de dioxid de carbon?
Există cu siguranță mai multe motive. O explicație importantă, cred, este pur și simplu lipsa anterioară a unor metode bune și ușor de aplicat pentru măsurarea efectului. Noua noastră metodă de măsurare ne permite să facem comparații ample cu mediul înconjurător, cu o relativă ușurință", spune Stefan Wirsenius.
Rezultatele studiului sunt publicate în articolul "Assessing the efficiency of changes in land use for mitigating climate change" în revista Nature. Articolul este scris de Timothy Searchinger, de la Universitatea Princeton, Stefan Wirsenius, de la Universitatea de Tehnologie Chalmers, Tim Beringer, de la Humboldt Universität zu Berlin, și Patrice Dumas, Cired.

Mai multe despre perspectiva consumatorului
Stefan Wirsenius remarcă faptul că rezultatele nu înseamnă că consumatorii conștiincioși ar trebui pur și simplu să treacă la cumpărarea de alimente neecologice. "Tipul de alimente este adesea mult mai important. De exemplu, consumul de fasole organică sau de pui organic este mult mai bun pentru climă decât consumul de carne de vită produsă în mod convențional", spune el. "Alimentele organice au într-adevăr mai multe avantaje în comparație cu alimentele produse prin metode convenționale", continuă el. "De exemplu, este mai bună pentru bunăstarea animalelor de fermă. Dar când vine vorba de impactul asupra climei, studiul nostru arată că alimentele organice sunt o alternativă mult mai proastă, în general."
Pentru consumatorii care doresc să contribuie la aspectele pozitive ale producției de alimente ecologice, fără a crește impactul lor asupra climei, o modalitate eficientă este să se concentreze în schimb asupra impactului diferit al diferitelor tipuri de carne și legume din dieta noastră. Înlocuirea cărnii de vită și de miel, precum și a brânzeturilor tari, cu proteine vegetale, cum ar fi fasolea, are cel mai mare efect. Carnea de porc, puiul, peștele și ouăle au, de asemenea, un impact climatic mult mai mic decât carnea de vită și de miel.

Mai multe despre conflictul dintre diferitele obiective de mediu
În agricultura ecologică, nu se utilizează îngrășăminte. Scopul este de a utiliza resurse precum energia, pământul și apa într-un mod durabil, pe termen lung. Culturile sunt hrănite în primul rând prin intermediul nutrienților prezenți în sol. Principalele obiective sunt o mai mare diversitate biologică și un echilibru între durabilitatea animalelor și cea a plantelor. Sunt utilizate numai pesticide derivate din natură.
Argumentele în favoarea alimentelor ecologice se concentrează pe sănătatea consumatorilor, pe bunăstarea animalelor și pe diferite aspecte ale politicii de mediu. Aceste argumente sunt bine justificate, dar, în același timp, există o lipsă de dovezi științifice care să demonstreze că alimentele ecologice sunt, în general, mai sănătoase și mai ecologice decât cele obținute prin agricultură convențională, potrivit Administrației Naționale pentru Alimentație din Suedia și altora. Variația dintre ferme este mare, iar interpretarea diferă în funcție de obiectivele de mediu pe care le prioritizează fiecare. În același timp, metodele actuale de analiză nu reușesc să surprindă pe deplin toate aspectele.
Autorii studiului susțin acum că alimentele provenite din agricultura ecologică sunt mai nocive pentru climă, din cauza utilizării mai mari a terenurilor. Pentru acest argument, ei folosesc statistici ale Consiliului suedez pentru agricultură privind producția totală din Suedia și randamentele la hectar pentru agricultura ecologică față de cea convențională pentru anii 2013-2015.

Mai multe despre biocombustibili: "Investițiile în biocombustibili cresc emisiile de dioxid de carbon"
Investițiile majore din prezent în biocombustibili sunt, de asemenea, dăunătoare pentru climă, deoarece necesită suprafețe mari de terenuri adecvate pentru culturi și, prin urmare - conform aceleiași logici - sporesc defrișările la nivel global, susțin cercetătorii din același studiu.
Pentru toți biocombustibilii obișnuiți (etanol din grâu, trestie de zahăr și porumb, precum și biodiesel din ulei de palmier, rapiță și soia), costul dioxidului de carbon este mai mare decât emisiile provenite din combustibilul fosil și din motorină, arată studiul. Biocombustibilii obținuți din deșeuri și subproduse nu au acest efect, dar potențialul lor este mic, spun cercetătorii.
Toți biocombustibilii obținuți din culturi arabile au emisii atât de mari încât nu pot fi numiți inteligenți din punct de vedere climatic, potrivit cercetătorilor, care prezintă rezultatele privind biocombustibilii într-un articol de opinie publicat în ziarul suedez Dagens Nyheter: "Investiția în biocombustibili crește emisiile de dioxid de carbon".