Ce este „diversitate alimentară minimă”

În multe locuri, pur și simplu nu știm suficient despre ce mănâncă oamenii, ce nutrienți le lipsesc sau de ce malnutriția continuă să existe. O nouă măsură globală numită „diversitate alimentară minimă” contribuie la schimbarea acestei situații, concentrându-se asupra calității alimentației, nu doar asupra caloriilor. Dar pentru a rezolva cu adevărat problema, trebuie să extindem soluțiile locale și să investim în cercetare care să ne spună ce funcționează, unde și de ce. CGIAR a fost un lider global în generarea acestui tip de știință – de la rapoarte importante, precum cele din seria Lancet, până la instrumente de colectare și analiză a datelor privind alimentația și mediul alimentar.

În al doilea rând, trebuie să facem mai mult cu datele pe care le avem deja. În prezent, informațiile utile sunt blocate în sisteme învechite, greu accesibile sau prea lente pentru a sta la baza deciziilor. Nu ar trebui să dureze 20 de ani pentru ca știința să influențeze politicile, așa cum s-a întâmplat în cazul suplimentelor pentru sarcină. De aceea, CGIAR contribuie la crearea unor instrumente de date mai inteligente, mai rapide și mai incluzive, chiar și în zone fragile, utilizând tehnologii precum IA pentru a sprijini acțiunile locale.

În al treilea rând, trebuie să consolidăm sistemele care transformă cunoștințele în impact. Multe guverne încă nu dispun de infrastructura sau echipele pregătite pentru a acționa pe baza datelor. CGIAR lucrează pentru a schimba această situație, investind în parteneriate și platforme care ajută țările să utilizeze datele în mod inteligent, echitabil și eficient.

GIAR se află de mult timp în avangarda construirii bazei globale de date privind alimentația și nutriția, modelând atât știința, cât și politicile de-a lungul deceniilor.

De exemplu, oamenii noștri de știință au contribuit cu dovezi fundamentale la seria The Lancet privind nutriția maternă și infantilă, o colecție de studii influente care au subliniat importanța unei alimentații adecvate în timpul sarcinii și în prima copilărie. Această lucrare a stat la baza Agendei 1000 de zile, care se concentrează pe perioada critică de la concepția copilului până la a doua sa zi de naștere, o perioadă vitală pentru prevenirea malnutriției și asigurarea unei dezvoltări sănătoase. Cercetarea a dus la angajamente financiare substanțiale din partea guvernelor și organizațiilor care vizează îmbunătățirea sănătății și protecției sociale.

În plus, impactul CGIAR se extinde la inițiative globale precum Comisia EAT-Lancet, care a redefinit sistemele alimentare, evidențiind modul în care alegerile alimentare ale consumatorilor afectează nu numai nutriția, ci și clima și sănătatea. Această activitate a adus sustenabilitatea dietelor în prim-planul eforturilor de transformare a sistemului alimentar global.

Noul nostru program „Better Diets and Nutrition” (BDN) continuă această moștenire, dar dintr-o perspectivă de nouă generație, axată pe sistemele alimentare. Pentru a contribui la reducerea lacunelor în materie de date privind alimentația, programul BDN va compila, de asemenea, date esențiale legate de alimentație din cercetările și intervențiile noastre și le va pune la dispoziția tuturor părților interesate, de la micii fermieri și administrațiile locale până la instituțiile naționale și globale.

Această modalitate de lucru incluzivă reflectă modelul CGIAR pentru impact: parteneriate strategice pentru a dezvolta împreună soluții transformatoare, bazate pe dovezi. Combinând punctele forte ale guvernelor, sectorului privat, societății civile și instituțiilor de cercetare, CGIAR transformă știința în schimbări reale.

Construirea unei baze de date mai ample ajută țările cu venituri mici și medii să diagnosticheze provocările legate de alimentație și nutriție, să testeze și să extindă soluțiile, să urmărească progresele și, în cele din urmă, să elaboreze planuri naționale de nutriție. Exemple bune de parteneriate eficiente, bazate pe date, sunt Tabelul periodic al alimentelor – o inițiativă globală care a elaborat date standardizate privind compoziția alimentelor – și activitatea coordonatorilor naționali ai sistemelor alimentare din Bangladesh, Etiopia și Vietnam în cadrul numeroaselor activități de partajare a capacităților și de schimb de cunoștințe care sprijină elaborarea și punerea în aplicare a planurilor naționale de acțiune pentru sistemele alimentare care vizează în mod specific micii fermieri, femeile și tinerii.

Aceste eforturi necesită investiții semnificative și susținute. Cercetarea și dezvoltarea în domeniul agriculturii – în special în sistemele alimentare reziliente, axate pe alimentație și nutriție – sunt încă subfinanțate. Acest lucru trebuie să se schimbe.

Investițiile în cercetarea sistemelor alimentare nu sunt doar o imperativ moral, ci și unul economic. Cercetările CGIAR oferă un randament dovedit de 10 la 1, constituind un argument convingător pentru guverne, donatori și sectorul privat să intensifice eforturile și să finanțeze ceea ce funcționează.

În plus, costurile întârzierii acțiunilor sunt uluitoare. În timp ce politicile cu adevărat transformatoare pot costa miliarde de dolari, costurile eșecului în combaterea malnutriției vor depăși rapid această sumă în anii următori, în termeni de asistență medicală, productivitate pierdută și dezvoltare stânjenită.

Privind în perspectivă, este clar că lupta împotriva malnutriției trebuie să ocupe un loc mai important în agenda politică globală. Declarația finală a Summitului N4G de la Paris, susținută de noi angajamente politice și financiare importante, subliniază că progresul real va necesita abordări axate pe prevenire, educație la scară largă și utilizarea curajoasă a tehnologiilor emergente, precum și eforturi ale întregii societăți: guvernele, sectorul privat, societatea civilă și instituțiile de cercetare trebuie să se unească în jurul unei viziuni comune.

Având în vedere numeroasele angajamente deja înregistrate, aceste promisiuni trebuie acum transpuse în acțiuni concrete, în special pentru cei mai vulnerabili. Este vorba de un angajament pe termen lung: față de viitorul nutriției globale, față de generația următoare și față de sănătatea planetei pe care o împărtășim cu toții.

Provocarea este enormă, dar la fel este și oportunitatea noastră colectivă de a genera schimbări durabile și transformatoare. Ca întotdeauna, CGIAR este gata să acționeze și să colaboreze pentru a transforma voința politică în impact măsurabil și pentru a impulsiona transformarea necesară pentru a asigura o alimentație sănătoasă și o nutriție adecvată pentru toți.