Impactul schimbărilor climatice asupra pescuitului

Cu toate acestea, oceanele nu sunt imune la efectele acestei acumulări de căldură. Creșterea temperaturii apei afectează pescuitul, intensifică furtunile, ridică nivelul mărilor și provoacă modificări ale ecosistemelor de coastă. Având în vedere că peste 300 de milioane de persoane din întreaga lume depind de pescuit pentru a-și asigura traiul și că peste 3 miliarde de oameni depind de fructele de mare pentru aportul lor de proteine, impactul schimbărilor climatice asupra oceanelor este semnificativ.

Analiza Băncii Mondiale, realizată în parteneriat cu Universitatea British Columbia și cu omologii guvernamentali din mai multe țări, cuantifică aceste impacturi. Aceasta prevede că potențialul de captură în domeniul pescuitului al multor țări africane, inclusiv Republica Democrată Congo, Côte d'Ivoire, Guineea Ecuatorială, Gabon, Liberia și São Tomé și Príncipe, ar putea scădea cu 30 % sau mai mult până în 2050. În mod similar, în Indonezia, potențialul de captură al unor specii comerciale importante, inclusiv sardinella Bali, torpedo scad, macrou și ton skipjack, ar putea scădea cu 20-30% în același interval de timp.

Un raport publicat recent, „Hot Water Rising: The Impact of Climate Change on Indonesia's Fisheries and Coastal Communities”, elaborat în comun de Banca Mondială, Ministerul indonezian al afacerilor maritime și pescuitului și Universitatea British Columbia și sprijinit de PROBLUE și Fundația Packard, analizează aceste provocări și oferă opțiuni de adaptare.

În lipsa unor măsuri de adaptare, se preconizează că, până în 2050, veniturile economice totale din sectorul pescuitului vor scădea cu 15 până la 26 % în scenariile cu emisii reduse și cu emisii ridicate în zona economică exclusivă indoneziană. Aceste impacturi ar fi critice pentru Indonezia, unde pescuitul contribuie cu peste 27 de miliarde de dolari anual la economie, furnizând jumătate din aportul de proteine al țării și susținând peste 7 milioane de locuri de muncă.

Se preconizează că, în absența măsurilor de adaptare, randamentul economic total în sectorul pescuitului va scădea cu 15-26% în 2050, în scenariile cu emisii reduse și cu emisii ridicate, în zona economică exclusivă indoneziană.

Cu toate acestea, raportul arată, de asemenea, că o gestionare solidă a pescuitului poate contribui la compensarea pierderilor legate de schimbările climatice. De exemplu, prevenirea pescuitului excesiv (prin menținerea efortului total de pescuit la 80% din randamentul maxim durabil) ar atenua pierderile în sectorul pescuitului la scară largă, cu randamente economice proiectate a fi cu 4-6% mai mari decât cele din prezent. În sectorul pescuitului la scară mică, prevenirea pescuitului excesiv ar reduce pierderile economice de la 17-19% la 9-10%. Diferența dintre aceste sectoare depinde de speciile de pește capturate de fiecare sector.

Raportul identifică trei intervenții strategice care pot diminua în continuare impactul schimbărilor climatice asupra pescuitului și comunităților de coastă:

Consolidarea gestionării pescuitului. Gestionarea solidă a pescuitului este prima linie de apărare împotriva schimbărilor climatice, menținând populațiile de pește la niveluri sănătoase pentru a asigura o protecție împotriva efectelor climatice. Indonezia urmărește să pună în funcțiune un sistem descentralizat de gestionare a pescuitului, care poate asigura o gestionare localizată și receptivă. Acesta include pescuitul bazat pe cote, care permite o mai mare flexibilitate în ceea ce privește momentul și cantitatea de pește capturat, în cadrul unei limite stabilite. Alte măsuri, cum ar fi utilizarea extinsă a sistemelor de monitorizare a navelor, ar putea contribui la îmbunătățirea siguranței pe mare și la furnizarea de date pentru sprijinirea deciziilor de gestionare a pescuitului. Închiderea rapidă și direcționată a pescuitului („gestionarea dinamică”) ar putea fi utilizată pentru a reduce presiunea asupra pescuitului în timpul valurilor de căldură marină.

Ecosisteme de coastă protejate. Ecosistemele sănătoase sunt fundamentul unei economii oceanice rezistente la schimbările climatice. La nivel mondial, este necesară o extindere a zonelor marine protejate, cu accent pe zonele cu biodiversitate ridicată, pe zonele de reproducere a peștilor și pe îmbunătățirea capacității de gestionare. Protecția mangrovelor de coastă este, de asemenea, esențială, având în vedere rolul lor în protejarea coastelor predispuse la eroziune și în susținerea pescuitului. Integrarea mangrovelor în cadrul național REDD+ pentru a facilita finanțarea carbonului ar fi utilă. Introducerea unor protocoale de eșantionare standardizate pentru recifele de corali, mangrove și ierburi marine ar îmbunătăți monitorizarea sistematică - o parte esențială a gestionării. Indonezia oferă un bun exemplu de țară care investește în ecosistemele oceanice prin intermediul proiectului Oceans for Prosperity (Lautan Sejahtera, LAUTRA), finanțat de Banca Mondială, și al proiectului Mangroves for Coastal Resilience.

Comunități de coastă împuternicite. Asigurarea unor oportunități economice diverse pentru comunități este esențială pentru adaptarea pe termen lung, oferind siguranță și stimulente pentru ca oamenii să facă tranziția către noi sectoare. Aceasta înseamnă o abordare holistică a furnizării de finanțare, competențe de afaceri și acces la piețe pentru a sprijini creșterea afacerilor și a reduce dependența de pescuit. Împreună cu sistemele de protecție socială și asigurările climatice (care ar putea fi adaptate pentru a acoperi pierderile pescarilor cauzate de furtuni sau valuri de căldură marine), acestea pot oferi un nivel suplimentar de sprijin.

În cele din urmă, reziliența la schimbările climatice nu poate fi considerată separat de nevoile de dezvoltare ale comunităților de coastă. Îmbunătățirea veniturilor și a siguranței pescarilor, a productivității stocurilor și a diversificării economice sunt interconectate cu obiectivele climatice și de dezvoltare. Astfel de măsuri pot permite comunităților de coastă să supraviețuiască unei clime în schimbare în Indonezia și în întreaga lume.