Oamenii de știință oferă o rețetă pentru a reduce la jumătate poluarea cauzată de producția de alimente

Un raport important a prezentat soluții pentru reducerea la jumătate a poluării cu azot din agricultură și din sistemul alimentar din Europa, inclusiv reducerea consumului de carne și de produse lactate, a utilizării îngrășămintelor și a deșeurilor alimentare. Ineficiența fermelor, a practicilor de vânzare cu amănuntul și a practicilor de gestionare a apelor reziduale face ca eficiența utilizării azotului în sistemul alimentar din Europa să fie de numai 18%, lăsând cea mai mare parte a restului să se scurgă în aer, apă și soluri. Noul raport, intitulat "Appetite for Change", a fost realizat de un grup de cercetători coordonat de Centrul pentru Ecologie și Hidrologie din Regatul Unit (UKCEH), Comisia Europeană, Copenhagen Business School și Institutul Național pentru Sănătate Publică și Mediu (RIVM) din Țările de Jos.
Un raport important pentru Organizația Națiunilor Unite a prezentat soluții pentru a reduce la jumătate poluarea cu azot provenit din agricultură și din sistemul alimentar din Europa, inclusiv reducerea consumului de carne și de produse lactate, a utilizării de îngrășăminte și a risipei alimentare.
Azotul, care este vital pentru creșterea plantelor, este prezent în excrementele animalelor și în îngrășămintele sintetice care sunt aplicate pe terenuri pentru a stimula producția vegetală. Însă utilizarea excesivă și ineficientă a acestui nutrient înseamnă că până la 80% din el se scurge în mediu, în principal sub diferite forme poluante de azot: amoniac și oxizi de azot, care sunt poluanți atmosferici dăunători; oxid de azot, un puternic gaz cu efect de seră; și nitrați, care afectează calitatea apei.
Noul raport, intitulat "Appetite for Change", a fost realizat de un grup de cercetători coordonat de Centrul pentru Ecologie și Hidrologie din Regatul Unit (UKCEH), Comisia Europeană, Copenhagen Business School și Institutul Național pentru Sănătate Publică și Mediu (RIVM) din Țările de Jos.
Appetite for Change afirmă că ineficiența fermelor, a practicilor de vânzare cu amănuntul și a practicilor de tratare a apelor reziduale face ca eficiența utilizării azotului în sistemul alimentar din Europa să fie de numai 18%, lăsând cea mai mare parte a restului să se scurgă în aer, apă și soluri.
Raportul propune o rețetă pentru a reduce la jumătate aceste pierderi globale, iar "ingredientele" sale includ:
Înjumătățirea consumului mediu european de carne și produse lactate, înlocuite cu o alimentație bazată mai mult pe plante, ceea ce ar reduce poluarea și ar îmbunătăți sănătatea umană. (Media actuală a consumului de carne este de ~70 kg pe an).
Aplicarea mai eficientă a îngrășămintelor și depozitarea mai eficientă a gunoiului de grajd
Reducerea risipei alimentare de către comercianții cu amănuntul și consumatori, reducând astfel cantitatea care trebuie produsă
O mai bună tratare a apelor uzate pentru a capta azotul din apele reziduale, ceea ce ar reduce emisiile și ar permite utilizarea nutrienților reciclați pe câmpuri.
sprijinirea tranziției către o alimentație mai echilibrată prin oferirea de stimulente financiare pentru alimentele care au un impact redus asupra mediului și prin adoptarea de contracte de catering în sectorul public care să ofere aceste opțiuni alimentare durabile, de exemplu.
O combinație coerentă de politici care să abordeze producția și consumul de alimente pentru a sprijini mai bine tranziția către sisteme durabile
Fermierii, industria, guvernul și consumatorii trebuie să se mobilizeze și să convină să colaboreze pentru a reduce pierderile de azot în întregul sistem alimentar, de exemplu prin crearea de platforme de guvernanță la nivel național, regional și local.
Profesorul Mark Sutton de la UKCEH, unul dintre editorii cărții Appetite for Change, explică: "Acțiunea nu începe și nu se termină la poarta fermei; este nevoie de o abordare holistică care să implice nu numai fermierii, ci și factorii de decizie politică, comercianții cu amănuntul, companiile de apă și persoanele fizice. De asemenea, nu înseamnă că ar trebui să devenim cu toții vegani. Analiza noastră a constatat că un pachet larg de acțiuni care include o abordare demitaristă (reducerea la jumătate a consumului de carne și produse lactate) a obținut cel mai mare punctaj în încercarea de a reduce la jumătate deșeurile de azot până în 2030."
Raportul folosește ambiția de a înjumătăți deșeurile de azot până în 2030 ca punct central, deoarece aceasta a fost stabilită prin Declarația Colombo a ONU și extinsă prin Cadrul global de biodiversitate Kunming-Montreal.
Consumul de proteine al unei persoane medii din Europa depășește cu mult recomandările Organizației Mondiale a Sănătății. Raportul afirmă că o dietă echilibrată care să conțină mai puțină carne și produse lactate ar îmbunătăți nutriția și ar face ca oamenii să fie mai sănătoși, reducând cererea de servicii de sănătate.
Appetite for Change se bazează pe raportul lor Nitrogen on the Table din 2014, care a stabilit problema, spunând că sistemul alimentar din Europa, în special cel animalier, este responsabil pentru 80% din emisiile de azot de pe continent.
Pe lângă faptul că nu are emisii direct de la animale, cultivarea legumelor și a altor produse vegetale este, de obicei, mai eficientă decât creșterea animalelor, necesitând mai puține terenuri și îngrășăminte.
Aproximativ 40% din terenurile agricole din Europa produc hrană pentru animale, deși există, de asemenea, o mare dependență de importurile de furaje, cum ar fi semințele oleaginoase și îngrășămintele. Costurile îngrășămintelor cu azot pentru fermieri au crescut vertiginos în ultimii doi ani, în mare parte ca urmare a războiului din Ucraina, ceea ce subliniază necesitatea de a reduce pierderile inutile de resurse costisitoare de azot.
Dr. Adrian Leip, om de știință în domeniul mediului la Comisia Europeană, care este editorul principal al raportului, comentează: "Creșterea fără precedent a prețurilor la energie, la îngrășăminte și la alimente începând cu 2021 subliniază necesitatea de a aborda vulnerabilitatea sistemului alimentar actual. Dietele pe bază de plante necesită mai puțin teren și îngrășăminte, reduc consumul de energie și ne sporesc rezistența la actualele crize multiple: alimentară, energetică, climatică.
"Eliberarea de terenuri pentru refacerea habitatelor ar contribui la abordarea crizelor climatice și a biodiversității."
Pentru "Appetite for Change", oamenii de știință au investigat 144 de scenarii, implicând diferite reduceri ale consumului de carne și de produse lactate, ale practicilor agricole și de vânzare cu amănuntul, precum și investiții în tratarea apelor reziduale. Ei au analizat beneficiile sau compromisurile pentru mediu și sănătate, gravitatea și costurile posibilelor măsuri.
Luând în considerare toate scenariile, cercetătorii au concluzionat că o gamă echilibrată de acțiuni, inclusiv reducerea la jumătate a consumului de carne și de produse lactate (abordare "demitizantă") și îmbunătățirea gestionării fermei și a lanțului alimentar, ar putea duce la o reducere de 49% a pierderilor de azot și ar avea cel mai mare punctaj în ceea ce privește beneficiul societal net (a se vedea notele).
Dintre numeroasele scenarii explorate, raportul a constatat că o dietă bazată pe plante, combinată cu măsuri tehnice ambițioase, ar putea reduce pierderile de azot cu 84%; acest scenariu nu a oferit un beneficiu societal net atunci când beneficiile de mediu au fost compensate cu strictețea acțiunilor necesare pentru a obține acest lucru.
UKCEH a coordonat raportul "Appetite for Change" în numele Grupului de lucru pentru azotul reactiv al Convenției CEE-ONU privind poluarea atmosferică transfrontalieră pe distanțe lungi, care este coprezidat de profesorul Sutton. Raportul va fi disponibil pe site-ul web al grupului operativ începând cu 20 decembrie 2023.