Cum să vinzi labricultura: Mai puțin laborator, mai multă cultură

În viitorul apropiat, vom putea produce în masă carne direct din celule animale. Această carne cultivată ar putea schimba lumea - sau ar putea eșua precum "frankenfoods" modificate genetic. Scriind în Frontiers in Nutrition, cercetătorii avertizează că cea mai comună încadrare mediatică a cărnii de cultură - ca o inovație de "înaltă tehnologie" - ar putea fi cea mai puțin eficientă pentru a obține acceptarea consumatorilor.
În viitorul apropiat, vom putea produce în masă carne direct din celule animale.
Această carne de cultură ar putea schimba lumea - sau ar putea eșua precum "frankenfoods" modificate genetic.
Scriind în Frontiers in Nutrition, cercetătorii avertizează că cea mai comună încadrare mediatică a cărnii de cultură - ca o inovație de "înaltă tehnologie" - ar putea fi cea mai puțin eficientă pentru a obține acceptarea consumatorilor.

Revoluția va fi televizată
"Carnea cultivată are potențialul de a reduce sarcinile etice, de mediu și de sănătate publică asociate cu creșterea convențională a animalelor", spune autorul principal, Christopher Bryant de la Universitatea din Bath.
Pe o piață liberă, acest potențial poate fi realizat doar prin cererea consumatorilor.
"Sondajele arată că ezitarea față de carnea de cultură se concentrează în jurul percepției de "nenaturalitate" a acesteia, ceea ce poate duce la preocupări legate de siguranța alimentară", explică Bryant.
Acestea fac ecoul îngrijorărilor consumatorilor cu privire la ultimul progres tehnologic alimentar de această amploare: culturile modificate genetic.
"Cercetări ample au arătat că acoperirea mediatică a alimentelor modificate genetic a avut un impact negativ semnificativ asupra percepției și comportamentului publicului față de această tehnologie."
La fel cum "schimbările climatice" au îndepărtat atenția de la încălzirea globală, OMG-urile au fost reanimate ca "frankenfoods". În imaginația publicului, va ieși vreodată carnea de cultură cu adevărat din laborator?
"Întrucât majoritatea oamenilor au auzit până acum foarte puțin sau deloc despre carnea de cultură", susține Bryant, "este un moment crucial pentru a evalua modul în care formularea acestei inovații poate influența percepția consumatorilor".

Prezentarea contează
Împreună cu coautorul Dr. Courtney Dillard de la Portland State University, Bryant a evaluat modul în care încadrarea cărnii cultivate ca fiind (a) o inovație care aduce beneficii societății, (b) o dezvoltare de înaltă tehnologie sau (c) foarte asemănătoare cu carnea convențională a afectat atitudinile și intențiile comportamentale.
Eșantionul lor de 480 de adulți din SUA a fost în linii mari reprezentativ pentru întreaga țară în ceea ce privește vârsta, sexul, distribuția geografică și regimul alimentar (88% erau consumatori de carne).
"Am descoperit că cei care întâlnesc carnea de cultură prin intermediul cadrului "high-tech" au atitudini semnificativ mai negative față de acest concept și sunt mult mai puțin dispuși să o consume", relatează Bryant.
De exemplu, grupul de încadrare "high-tech" a fost cel mai puțin probabil să considere carnea cultivată sigură, sănătoasă sau ecologică. Aceștia s-au declarat în medie cu 14% mai puțin dispuși să încerce carnea cultivată, în comparație cu grupurile "beneficii pentru societate" sau "la fel ca și carnea".
Chiar și înainte de prezentarea cadrelor, cele mai frecvente asocieri de cuvinte cu carnea cultivată la toți cei 480 de participanți au fost "artificial" și "știință".
"Îngrijorător, carnea cultivată ca o dezvoltare "high-tech" a fost un cadru foarte dominant în prima acoperire mediatică, care prezintă frecvent fotografii cu "tematică științifică", cum ar fi carnea într-o cutie Petri într-un laborator. Este posibil ca acest lucru să determine consumatorii să dezvolte atitudini mai negative față de carnea de cultură decât ar fi putut altfel."

Știri false despre carne
Rezultatele se potrivesc bine cu constatările altor cercetători din domeniul cărnii cultivate.
"Ne-ar plăcea să scăpăm de eticheta "crescută în laborator"", spune cercetătoarea Natalie Rubio, de la Universitatea Tufts, care a prezentat recent unei lumi uimite carnea de insecte de cultură. "Atunci când carnea cultivată va fi gata să fie lansată, nu va fi produsă deloc în laborator, ci într-o fabrică de prelucrare a alimentelor, la fel ca alternativele existente la carne și alte alimente".
Good Food Institute a demonstrat, în special, că este mult mai probabil ca consumatorii să găsească atractivă "carnea curată" decât termeni mai tehnici precum "carne de cultură" și "carne pe bază de celule".
"Sugestia noastră pentru mass-media și pentru startup-uri este să normalizeze nu doar numele, ci întregul concept de carne curată - care are același gust, nutriție și elemente de bază ca și carnea crescută în mod convențional. Să sperăm că și textura și prețul se vor potrivi în curând."
Jurnaliștii se pot uita în josul continentului pentru inspirație, spune Bryant.
"Această "naturalețe" a fost deja identificată ca fiind un punct cheie în acoperirea mediatică australiană a cărnii curate, spre deosebire de omologii americani și europeni."