Salcia energetică – o cultură de succes, despre care puţini am auzit

Această măsură face parte din demersul ce îşi propune să reducă emisile de carbon la nivel global.

În acest context, plantele energetice, cultivate pe scară largă în Europa de Vest, încep, încet dar sigur, să ocupe şi în ţara noastră un loc important printre culturile agricole.

Pe lângă faptul că reprezintă culturi ale viitorului, culturile de plante energetice sunt profitabile şi sunt eligibile pentru schemele de plăţi directe şi pentru ajutoarele de la stat.

Plantaţiile energetice pot fi de mai multe feluri (salcia energetică, salcâm, plop, miscantus, paulownia etc.) însă soiul cel mai răspândit este salcia energetică, planta care reprezintă un procent de peste 70% din totalul de plantaţii energetice cultivate. Ţara de origine a soiurilor de salcii energetice este Suedia, unde se fac experimente cu diferite soiuri de peste 50 de ani.

Deşi poate puţini am auzit despre ea, salcia energetică este o plantă care poate fi folosită ca sursă alternativă de energie, în locul cărbunilor sau al lemnului de foc. Avantajele sunt multiple: are o putere calorică mai mare cu 50 % decât cea a fagului sau a salcâmului, iar emisiile poluante eliberate în atmosferă sunt aproape inexistente.

„Salcia energetică este o plantă agricolă care poate fi cultivată oriunde, însă rezultatele cele mai bune s-au obţinut pe terenuri cu nivel de umiditate ridicat şi un PH cuprins între 5.5 — 7.5. Marele avantaj al cultivării salciei energetice este posibilitatea utilizării terenurilor cu umiditate mai ridicată, care nu sunt adecvate pentru alte culturi”, explică Alexandru Benko, directorul companiei Kontrastwege — KWG din Miercurea-Ciuc, judeţul Harghita, care a cumpărat din Suedia licenţa pentru salcie energetică pentru România şi Republica Moldova.

Zsombor Benko este un alt fermier care, în anul 2007 s-a orientat spre o investiţie despre care nu se cunoşteau pe atunci detalii şi anume plantaţia de salcie energetică.

“Familia noastră deţinea o firmă de prelucrare a lemnului (producţie de brichete şi peleţi), aşa că am fost mereu în contact cu domeniul biomasei. În căutare de soluţii pentru asigurarea materiei prime (fără afectarea pădurilor) am început împreună cu tata documentarea pentru a vedea cum se rezolvă aceste lucruri în alte ţări din Europa şi din America. Rezultatul a fost foarte concludent: în situaţia dezvoltării exponenţiale a industriilor utilizatoare de biomasă (fabrici de brichete, fabrici de peleţi, centrale energetice prin cogenerare, etc.) materia primă se asigură doar parţial din păduri (sub 50%), restul necesarului fiind asigurat din plantaţii energetice”, povesteşte fermierul.

Realizarea unui hectar de salcie energetică a costat iniţial 2.800 euro, cu material săditor adus din Suedia. Ulterior, prin specializarea cultivatorilor, prin apariţia unor utilaje speciale necesare pentru plantaţii de salcie energetică şi datorită materialului săditor produs în România, costul realizării unui hectar de plantaţie de salcie energetică s-a redus la 1.700-2.200 euro, în funcţie de starea terenului. Această investiţie se recuperează în al patrulea an de la plantare.

Cultivatorul din Miercurea-Ciuc a relatat, pas cu pas, cum se întreţine cultura de trestie energetică:

O bună parte a lucrărilor agricole să face înainte şi la începutul vegetaţiei: tratament cu ierbicid total, arătura adâncă, dezinfectarea solului, plantarea şi combaterea chimică şi mecanică a buruienilor. La primul an de creştere, lăstarii trebuie tăiaţi la 10 cm deasupra solului pentru a forma, în primăvara viitoare, o tufă din 10-15 lăstari. O jumătate dintre aceştia vor ajunge în al doilea an de creştere la o înălţime de până la 7 metri, cu un diametru de 3-4 cm.

În ceea ce priveşte volumul producţiei anuale, acesta este de cca. 35 de tone la hectar, cu umiditatea de 35-40% sau de cca 20 tone/ha cu o umiditate de 0%. În câteva luni de la recoltare, gradul de umiditate a masei lemnoase scade la 15-16%. Salcia energetică se utilizează sub formă de tocătură (în cazane speciale pe tocătură sau în centrale energetice) sau ca materie primă pentru fabricarea de brichete sau pelete.

Foto: Pixabay