Ascultă Radio Antena Satelor Live

Primăvara

Primăvara se începe, după unii, cu prima lune din martie, după alţii când se sfârşesc zilele babei Dochiei, şi anume la Alexii, 17 martie, şi durează până la Sf. Onofrei, 12 iunie. Alţii pun iarăşi ziua întâi de primăvară după ce trec treisprezece săptămâni numărate din ziua de Crăciun. Atunci zic ei că omătul se topeşte şi curge în torente chiar şi de pe vârful celor mai înalţi munţi. Tradiţii: Când încep a ieşi jigăniile şi gujuliile de prin ascunzişurile lor de peste iarnă, când prind a zbura gâzele şi fluturii cei roşii şi mai ales când încep a veni rândunelele, cocostârcii, cocoarele şi celelalte paseri ce petrec peste iarnă în ţările cele calde, atunci, când vin acestea, e semn că primăvara a sosit şi că mai mult n-are să ningă.

08 Ianuarie 2014, 12:00

Practici magice:

Când auzi tunând întâia oară primăvara, să te baţi cu o piatră pe frunte, că nu ai durere de cap peste an. Când tună întâi primăvara, să dai la frunte cu argint, ca să fii ca argintul sănătos şi curat tot anul. Când se porneşte primăvara plugul la arat, se înconjură el de trei ori mai înainte de a ieşi pe poartă, cu tămâie, busuioc şi apă sfinţită, cu care se stropeşte el şi vitele, ca să nu se prindă deochiul de vite.

Primăvara, când scot întâi vacile în cireadă, oamenii le leagă ceva roşu de coadă, că pe vita care are roşu nu o poate nici deochea, şi nici cel rău nu se poate apropia de ea. Se crede că este bine a pune, primăvara, când se trage cu plugul prima brazdă de arătură, pe brazdă pâne şi sare, ca câmpul să aducă mult rod. Din seminţuri să nu dai primăvara nimănui până ce nu i pune tu întâi din ele, că ţi dai norocul la roade şi nu se fac.

Când vezi un buratec întâia oară primăvara, să-l pupi de trei ori pe spate şi să-l dai peste cap, că apoi n-ai friguri. Primăvara, cine aude întâi brotăcei cântând, să se dea de trei ori peste cap, ca să nu fie anul secetos. Dacă vezi pentru prima oară barză primăvara, trebuie să o scuipi şi să-i zici: „Frigurile mele în penele şi în picioarele tele“.

Dacă vezi pentru prima dată numai o rândunică, toată vara vei fi singur. Când vezi întâia dată rândunele, să te speli repede pe obraz cu apă sau cu lapte, pentru a nu avea pete sau aluniţe. Primăvara, cel ce vede rândunica întâi să caute în pământ sub talpa piciorului drept, că va găsi un cărbune. Acel cărbune este bun pentru friguri.

Puii, când ies primăvara, să se puie întâi într o oală: din oală te faci că i tai la gât, îi pui apoi în ciur, cernându i pe foc, de aci în poală şi în sfârşit îi duci cu ochii închişi afară. Primăvara, cine se va scălda mai înainte de a mânca caş, toată vara îl va prinde frigurile. Primăvara, când începe un an nou, dacă, ieşind pe câmp, vezi un furnicar, să iei ţărână din acel furnicar, să arunci peste cap zicând de trei ori: „Să fiu iute şi sănătos ca furnica, până la vederea muşunoiului în anul viitor“, dacă vrai să nu suferi de dureri de cap sau friguri şi nici să ai vreo moleşire sau lenevire.

Primăvara podgorenii leagă câteva viţe de vie cu salcie de la Florii, ca să fie ferite de piatră. Primăvara, cine vede şerpele întâi să şi dea osteneala să-l ucidă, căci, omorându-l, îi ia puterea; iar de va scăpa, şerpele ia puterea omului.

Semne de prosperitate:

Încotro tună primăvara întâia dată, în acea parte s-or face pâinile mai bune. Când auzim primăvara tunând întâia dată la sfinţit, va fi an bun, roadă îmbelşugată, iar de va durdui mai întâi dinspre răsărit, va fi veac bun. Când primăvara se vede pe ape spume alb-gălbuie, care se cheamă mană, are să fie mănos anul acela.

Primăvara cine vede întâi berze şi rândunici în zbor, în acel an va face călătorie; iar de va vedea şezând jos, nu va face în acel an nici un drum. Când vezi barză întâi pe sus, tot anul vei fi sănătos; iar când o vei vedea pe jos, tot anul vei fi bolnav. Primăvara, cine va vedea cocori întâi să i numere şi câţi vor fi atâţia, ani va mai trăi. Când vezi rândunele zburând pentru întâiaşi dată în primăvară, eşti sănătos peste an; iar de le vezi stând şi ciripind, tot anul te vorbesc oamenii de rău.

Dacă aude cineva primăvara pentru prima dată cucul cântând şi are mulţi bani în pungă, apoi se crede că va avea tot anul. Când îţi cântă cucul în dreapta îţi merge bine. Când ţi-a cânta cucul în faţă, are să-ţi meargă bine tot anul. Dacă vede cineva primăvara pentru întâia dată cucul pe un pom verde, apoi se crede că acela prin întreg anul va fi sănătos. Dacă-l vede pe o creangă uscată, se zice că acel întreg an va tot boli. Dacă-l vede pe pământ, se ţine că un semn că acolo, în acel an, va avea multe griji şi nevoi.

De vei vedea întâi primăvara miel alb, tot anul vei avea inimă bună; de vei vedea negru, inima-ţi va fi neagră. Dacă primăvara vezi întâi flutur roş, ai să fii sănătos vara, iar dacă vezi întâi flutur galben, toată vara vei fi galben şi bolnav.

Semne nefaste:

Când vezi cocostârc pe jos întâi, are să te doară picioarele peste an. De vezi primăvara întâi cocostârc pe sus, nu te doare mijlocul la seceră, de-l vezi pe jos, te doare. Când vezi întâia oară, primăvara, numai un singur cocostârc, vara aceea ai să fii singuratic; iar de vei vedea mai mulţi, ai să fii tot cu mulţi.

Se crede că dacă vede o fată, primăvara, pe când sosesc cocostârcii, numai un singur cocostârc, ea în acel an nu se va mărita. Când aude cineva primăvara o rândunică ciripind, apoi crede că va fi vorbit de rău peste an. Când îţi cântă cucul în stânga nu e bine. Când auzi cucul întâia oară şi vei fi bolnav, atunci bolnav vei fi toată viaţa. Când cântă cucul aproape de casă e semn de moarte. Când cântă cucul aproape de casă ai să te muţi de acolo. De vei vedea întâi primăvara fluturi albi, toată vara vei fi bolnav.

Starea vremii:

Dincotro vin primăvara întâia dată ploile, dintr-acolo vor veni peste toată vara. Tunetul de primăvară, pe când este încă omăt, se ţine semn că vara va fi grindină multă. Primăvara, unde tună întâi, acolo va şi ploua întâi.

Dacă vin odată mai mulţi cocostârci, primăvara va fi furtunoasă şi ploioasă. Dacă primăvara rândunelele şi cocostârcii se întorc de timpuriu, e semn de primăvară timpurie şi statornică. Pomii înfloriţi de timpuriu înseamnă secetă peste an. Primăvara ploioasă spune vară secetoasă.

Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Ed. Paideia, Bucureşti, 2001, 2009

Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Calendarul tradiţiilor populare 08 Aprilie 2023, 09:00

Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr

Săptămâna dinaintea Floriilor este numită „a Floriilor”, ziua cand florile, plantele de orice fel încep să-şi dezvăluie...

Lăzărelul, sâmbăta învierii lui Lazăr
Masa de Sărbători - reguli și interdicții
Calendarul tradiţiilor populare 30 Decembrie 2022, 20:02

Masa de Sărbători - reguli și interdicții

Masa românilor, mai presus de bucatele sale, a avut din totdeauna un caracter ritual, iar mâncarea o origine divină. Să ne...

Masa de Sărbători - reguli și interdicții
Tradiții de decembrie, de la Sfântul Nicolae cel Mic la Sân Nicoară
Calendarul tradiţiilor populare 30 Decembrie 2022, 19:58

Tradiții de decembrie, de la Sfântul Nicolae cel Mic la Sân Nicoară

Dacă la 6 decembrie copiii se bucurau de venirea Sfântului Nicolae, la trei zile distanţă, gospodarii aveau parte de alte...

Tradiții de decembrie, de la Sfântul Nicolae cel Mic la Sân Nicoară
Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Calendarul tradiţiilor populare 14 Iulie 2022, 21:29

Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii

Despre Sfantul Ilie (pomenit de Biserica Ortodoxa la data de 20 iulie) se spune ca este singurul care s-a urcat la cer nu...

Biciul Sfântului Ilie - tradiții și credințe din mijlocul verii
Harul de a lecui - câteva vorbe din bătrâni
Calendarul tradiţiilor populare 09 Ianuarie 2022, 06:52

Harul de a lecui - câteva vorbe din bătrâni

Întotdeauna se credea că bolile vin de la Dumnezeu, drept pedeapsă pentru nerespectarea sărbătorilor sau a datului...

Harul de a lecui - câteva vorbe din bătrâni
Ignatul - tradiții românești
Calendarul tradiţiilor populare 18 Decembrie 2021, 22:36

Ignatul - tradiții românești

În fiecare an, pe 20 decembrie, în România se sărbătorește Ignatul, ziua în care este permisă o singură activitate: tăierea...

Ignatul - tradiții românești
Acatistul Sfântului Nicolae. De ce este bine să-l citești
Calendarul tradiţiilor populare 06 Decembrie 2021, 07:16

Acatistul Sfântului Nicolae. De ce este bine să-l citești

În fiecare an, la 6 decembrie, creștinii ortodocși îl celebrează pe Sfântul Nicolae.

Acatistul Sfântului Nicolae. De ce este bine să-l citești
Timpul ritualurilor magice, în noaptea Sfântului Andrei
Calendarul tradiţiilor populare 29 Noiembrie 2021, 05:01

Timpul ritualurilor magice, în noaptea Sfântului Andrei

Noaptea strigoilor. Așa mai este numit ajunul Sfântului Andrei, vremea în care se crede că în lumea celor vii încep a umbla...

Timpul ritualurilor magice, în noaptea Sfântului Andrei