Buzău: 130 de ani de activitate muzeală - reparaţii morale către comunităţile săteşti de unde provin exponatele

Muzeul Judeţean Buzău este principala instituţie muzeală din judeţul Buzău. Bazele sale au fost puse de către Basil Iorgulescu şi dezvoltarea colecţiilor a determinat mai multe etape de extindere.

'Primele preocupări pentru constituirea unor colecţii muzeale la Buzău datează încă de la sfârşitul secolului al XIX-lea, mai precis din anul 1891, când Basil Iorgulescu, la data de 5 august, propune Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice înfiinţarea unui muzeu la Buzău, argumentând că Judeţul Buzău este unul dintre cele mai însemnate ale ţării prin avuţiile sale, atât din punct de vedere geologic, cât şi istoric-arheologic. În scrisoarea lui către minister amintea descoperirea unor pepite de chihlimbar şi a unui tezaur de monede romane republicane, despre care astăzi nu se mai ştie nimic. Demersul savantului Basil Iorgulescu se concretizează peste patru ani, când ministrul intervine pe lângă autorităţile locale în vederea acordării de fonduri, pentru a se constitui o colecţie cu artefacte recoltate din judeţ în incinta şcolii 'Al. Haşdeu' din oraş', a transmis Muzeul Judeţean Buzău.

Colecţiile muzeale au fost îmbogăţite de-a lungul vremii de exponate aparţinând comunităţilor locale. Potrivit instituţiei de cultură, în anul 1923 în oraşul Buzău se reface parţial colecţia lui Basil Iorgulescu, dispărută în mare parte în anii primului război mondial, şi i se adaugă o secţie de ştiinţe ale naturii, în cadrul căreia erau expuse mai multe pepite de chihlimbar, roci cu urme de cochilii de melci şi câteva chiar cu peşti fosilizaţi, precum şi oase de animale.

'1933 (1 iulie) - prin Legea pentru organizarea bibliotecilor şi muzeelor publice se înfiinţează la Buzău un muzeu, denumit Muzeul Regional al Învăţătorilor care funcţiona pe lângă Revizoratul Şcolar în clădirea Şcolii Normale de Fete. Această instituţie avea expoziţii de istorie, numismatică, medalistică, arheologie, documentaristică şi artă (...) Programul de vizitare era în fiecare zi, în timpul orelor de studiu. În toamna anului 1934, la 16 octombrie, ia fiinţă Asociaţia culturală 'Prietenii Muzeului Regional al Buzăului'. Scopul acesteia era acela de a îmbogăţi colecţiile muzeului şi de a realiza studii despre trecutul istoric şi etnografic al regiunii Buzăului. Tot acum se realizează şi un inventar al întregului patrimoniu, acesta fiind compus din 762 de piese, evaluate la suma de 29.000 lei', informează Muzeul Judeţean Buzău.

În anul 1936 Muzeul Regional al Învăţătorilor este mutat într-o încăpere din Palatul Comunal Buzău aici fiind deschisă o expoziţie pentru publicul larg, la data de 24 iunie 1936, cu un program de vizitare zilnică. Ulterior muzeul a fost organizat la Şcoala Normală de băieţi şi apoi în casa directorului şcolii, profesorul Constantin Dumitrescu, locul unde va fi surprins de anii celui de-al doilea război mondial, când a suferit distrugeri şi furturi de obiecte.

În contextul în care o bună parte din colecţia Muzeului Judeţean Buzău se compune din documente aparţinând comunităţilor locale, instituţia de cultură propune o reparaţie morală în sensul de a readuce în localităţi sub forma unor copii, documente şi alte obiecte cu valoare istorică colectate de-a lungul timpului.

'La începutul secolului XX a fost un efort deosebit din partea profesorilor să constituie colecţii săteşti. Marea lor majoritate a obiectelor din aceste colecţii astăzi constituie baza fondului documentar şi istoric al Muzeului Judeţean. Ne-am gândit, ce avem fond de documente, fond istoric să scanăm şi să le readucem sub forma unor copii în comunităţile de unde au venit, dacă vreţi o reparaţie morală către aceste comunităţi de unde au fost luate documente istorice, medalii, să le întoarcem în comunitate', a declarat, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Judeţean Buzău, Daniel Costache.

Apariţia Muzeului Orăşenesc a însemnat pe de o parte recuperarea exponatelor din fostele colecţii, dar şi recoltarea de materiale din zonele cu potenţial arheologic deja cunoscute, mai ales că anii '50 sunt anii în care se deschid mari şantiere arheologice în judeţul Buzău. Inventarul general realizat în anul 1952, arată Muzeul Judeţean, cuprindea 42 de monede medievale, mai multe documente dintre care un pergament de la Ştefan cel Mare, datat 15 martie 1490, precum şi lucrări de artă semnate Nicolae Grigorescu, Octav Băncilă, Ion Andreescu şi Gheorghe Tattarescu. AGERPRES