Ascultă Radio Antena Satelor Live

Triumful "Cobzarului" la Paris

În 1912, pe scena Operei din Paris triumfa "Cobzarul" Elenei Văcărescu. Stabilită de ceva vreme în capitala Franței, Elena Vacarescu (1864-1947), fiica fostului ministru plenipotentiar al Romaniei la Roma, femeia pentru care Printul Ferdinand nutrise o dragoste patimasa si fusese gata sa savarseasca o casatorie morganatica (singurul sprijin, neconditionat, avandu-l atunci din partea Reginei Elisabeta, alias Carmen Sylva), femeia aceasta care "s-a exilat din iubire", dupa despartirea de printul mostenitor, a excelat in lumea literara a Europei.

Triumful "Cobzarului" la Paris
Foto: Ziarul „Dimineața”, 1912.

Articol de Simona Lazăr, 02 Iunie 2023, 00:20

Premiata in doua randuri de Academia Franceza, a fost una dintre primele femei care au intrat, cu drepturi depline, in randurile Academiei Romane in 1925 – o recunoastere tarzie, dar necesara, pe care tara o face meritelor sale.

Ne vom opri in paginile de fata, insa la un singur moment din prodigioasa sa cariera culturala, cel de acum exact un secol in urma. Triumful "Cobzarului". Care, la Paris, nu vine intamplator. In toamna lui 1911, "Cobzarul" fusese jucat pe scena Operei din Monte Carlo (copie, in mic, de altfel, a Operei din Paris...!). "Actiunea sa vie, pitorescul sau scanteietor, muzica sa perfect adaptata cadrului au castigat numaidecat Academia nationala franceza de muzica, si ea a hotarat imediat montarea la Opera cea mare a acestui minunat poem", scrie presa din Romania cateva luni mai tarziu.

De echinox, in 1912, Parisul primea si el cu simpatie aceasta drama lirica, la care au mai contribuit, alaturi de scriitoarea romana, libretistul Paul Milliet si compozitoarea Gabrielle Ferrari. "Darile de seama ale ziarelor pariziene, care ne-au sosit pana acum, sunt calde, entuziaste, stralucind parca de toata poezia secerisului in bataia soarelui varatec al Romaniei, poezie care e unul dintre motivele principale ale decorului si partiturii acestei drame muzicale", mai scrie "Dimineata".

In dorinta de a da cat mai multa autenticitate spectacolului liric, dar si pentru ca astfel reusea sa promoveze imaginea tarii sale, a incantatorului port popular romanesc, Elena Vacarescu insista ca toate costumele sa fie lucrate in Romania, de mesteri traditionali. "Unul dintre avantajele acestei reprezentari este ca presa pariziana isi da seama ca Romania e o tara frumoasa, de un pitoresc fermecator, asupra careia se poate opri si atentia artistului, nu numai a capitalistului strain", crede ea. Intr-adevar, frumusetea hainelor de sarbatoare ia suflul parizianului care vine in sala de spectacol.

Povestea, de un tragism specific epocii romantice aflate la amurg, place si ea. E de la sine inteles insa ca e vorba despre conventie literara, pentru ca altminteri, ca propaganda pura, povestea "Cobzarului" e una care, in termenii marketingului turistic de azi, de exemplu, ar trebui sa sperie: tradari, gelozii, crime si cativa patimasi gitani interferand cu celelalte personaje ale libretului.

Presa si publicul francez sunt sedusi insa de valul acesta de crime lirice... Iata, de exemplu, ce scrie cronicarul teatral al prestigioasei publicatii "Le Matin": "In tara romaneasca, Iana e trista. Pradea, barbatul ei, se poarta rau cu ea, iar Stan, amantul ei, frumosul cantaret din cobza, a parasit-o ca sa fuga cu o tiganca. In voiosia soarelui scanteietor si in serbarea secerisului plin de stralucire, acesta se reintoarce, caci el o adora mereu si nu se poate lipsi de ea. Tiganca, geloasa, il denunta barbatului. Ea e pedepsita de Stan, care o omoara, iar Pradea e injunghiat de Iana, care, astfel, va insoti pe cobzar in salinele subpamantene, unde se inchid ocnasii si unde cei doi ucigasi vor continua in suferinta viata lor patimasa".

O poveste romantica, demna de stors lacrimi, greu de digerat ca un fapt real, ieri, ca si azi – desi, daca e sa dam crezare presei romanesti, in epoca Romania se confrunta cu un val de incidente pasionale, care, daca nu sfarseau cu o crima, se incheiau cel putin cu o incercare de sinucidere. Azi ne-am feri, poate, sa transmitem lumii un mesaj ca acesta, ca in Romania idilica adulterul si crima pasionala merg mana in mana cu bucolismul feeric. Dar, pana la urma, trebuie sa recunoastem ca in piesele lui Shakespeare mor mult mai multe personaje, si nu le-a ocolit succesul vreme de secole...

"Cobzarul" Elenei Vacarescu readuce in atentia parizienilor numele lui Barbu Lautarul, "starostele si cobzarul", a carui legenda circula in epoca. Se specifica insa faptul ca nu e vorba despre acesta, ci despre o istorie de alta factura, proaspata si "cruda" precum firuil ierbii primavara. Cititorilor publicatiei "Le Temps" le sunt reamintite alte cateva nume importante din cultura romaneasca, pe care Parisul le pretuia: "In frumoasa tara a Romaniei, poezia populara infloreste din belsug. Sentimentul naturii e viu la taranul roman. Un savant, d. Alecsandri, o regina, Carmen Sylva, ne-au facut cunoscute poeticele inventiuni ale satenilor care locuiesc, care traiesc pe tarmurile Dunarii sau ale muntenilor care ratacesc prin Carpati. Domnisoara Elena Vacarescu si-a adus aminte de cantecele lor atunci cand a scris un poem despre «Cobzarul», din care dl Paul Milliet a scos libretul dramei prezentate aseara pe scena Operei. Un cobzar e un cantaret din cobza, un fel de mandolina cu mai multe coarde, fara arcus.

Daca pe vremea secerei nu-i chemat un cobzar sa cante sau sa faca pe seceretori sa joace, soarta secerisului e compromisa. Domnisoara Elena Vacarescu si Paul Milliet ne-au povestit tragicele aventuri ale unui cobzar. Ele au inspirat doamnei Gabrielle Ferrari o partitura care, interpretata excelent de domnii Muratore, Note, doamnele Jane Hato si Lapeyrette, a avut din partea publicului o primire simpatica". Citind o cronica precum aceasta, iti mai vine inima la loc si exclami, precum contemporanii Elenei Vacarescu: "Lasand la o parte ceea ce ar putea fi numai teoretic in acest tablou al secerisului romanesc, ramane interesul vioi al lumii pariziene pentru viata romaneasca. Decorul romanesc si costumele nationale romanesti au placut foarte mult. Domnisoara Elena Vacarescu si-a faurit nu numai siesi o glorie, ci si tarii sale, tarii noastre"...

Bihorul își prezintă tradițiile și produsele locale la ediția din 2025 a evenimentului „Gusturi și tradiții”
Cultură 16 Septembrie 2025, 15:42

Bihorul își prezintă tradițiile și produsele locale la ediția din 2025 a evenimentului „Gusturi și tradiții”

La sfârșitul acestei săptămâni, Oradea găzduiește o nouă ediție a evenimentului „Gusturi și tradiții de Bihor”, desfășurat în...

Bihorul își prezintă tradițiile și produsele locale la ediția din 2025 a evenimentului „Gusturi și tradiții”
Noaptea Muzeelor la Sate: 150 de obiective culturale deschise publicului
Cultură 04 Septembrie 2025, 16:02

Noaptea Muzeelor la Sate: 150 de obiective culturale deschise publicului

Satul românesc rămâne spațiul unde tradiția, simplitatea și frumusețea autentică dau sens vieții de zi cu zi. Pentru o seară,...

Noaptea Muzeelor la Sate: 150 de obiective culturale deschise publicului
Muzeele rurale din Maramureș își deschid porțile pentru vizitatori
Cultură 04 Septembrie 2025, 09:58

Muzeele rurale din Maramureș își deschid porțile pentru vizitatori

Mai multe muzee din județul Maramureș vor putea fi vizitate de public și turiști în cadrul evenimentului „Noaptea Muzeelor la...

Muzeele rurale din Maramureș își deschid porțile pentru vizitatori
Noaptea Muzeelor la sate aduce evenimente culturale de excepție în județul Timiș
Cultură 02 Septembrie 2025, 11:50

Noaptea Muzeelor la sate aduce evenimente culturale de excepție în județul Timiș

Muzeul Național al Banatului pregătește două evenimente speciale pentru „Noaptea Muzeelor la sate”. Publicul este invitat...

Noaptea Muzeelor la sate aduce evenimente culturale de excepție în județul Timiș
Tradițiile și bisericile vechi prind viață la „Noaptea Muzeelor la Sate”
Cultură 26 August 2025, 09:39

Tradițiile și bisericile vechi prind viață la „Noaptea Muzeelor la Sate”

Cinci muzee rurale și mai multe biserici de patrimoniu vor putea fi vizitate în cadrul celei de-a treia ediții a...

Tradițiile și bisericile vechi prind viață la „Noaptea Muzeelor la Sate”
Se redeschide Casa George Enescu de la Mihăileni, Botoşani
Cultură 19 August 2025, 09:39

Se redeschide Casa George Enescu de la Mihăileni, Botoşani

Momentul este marcat şi în judeţul Botoşani, la Mihăileni, unde va fi redeschisă Casa memorială a compozitorului. Evenimentul...

Se redeschide Casa George Enescu de la Mihăileni, Botoşani
Ctitoriile Brâncovenilor – Splendoarea unei epoci de aur
Cultură 16 August 2025, 08:44

Ctitoriile Brâncovenilor – Splendoarea unei epoci de aur

Domnia lui Constantin Brâncoveanu (1688–1714) a marcat o perioadă de profundă transformare culturală, artistică și spirituală...

Ctitoriile Brâncovenilor – Splendoarea unei epoci de aur
La Sibiu se deschide Târgul de Carte Gaudeamus Radio România
Cultură 14 August 2025, 12:15

La Sibiu se deschide Târgul de Carte Gaudeamus Radio România

Cea de a doua ediţie de vacanţă a Târgului de Carte Gaudeamus Radio România se deschide joi, 14 august, în Piaţa Mare din Sibiu.

La Sibiu se deschide Târgul de Carte Gaudeamus Radio România