Ascultă Radio Antena Satelor Live

Triumful "Cobzarului" la Paris

În 1912, pe scena Operei din Paris triumfa "Cobzarul" Elenei Văcărescu. Stabilită de ceva vreme în capitala Franței, Elena Vacarescu (1864-1947), fiica fostului ministru plenipotentiar al Romaniei la Roma, femeia pentru care Printul Ferdinand nutrise o dragoste patimasa si fusese gata sa savarseasca o casatorie morganatica (singurul sprijin, neconditionat, avandu-l atunci din partea Reginei Elisabeta, alias Carmen Sylva), femeia aceasta care "s-a exilat din iubire", dupa despartirea de printul mostenitor, a excelat in lumea literara a Europei.

Triumful "Cobzarului" la Paris
Foto: Ziarul „Dimineața”, 1912.

Articol de Simona Lazăr, 02 Iunie 2023, 00:20

Premiata in doua randuri de Academia Franceza, a fost una dintre primele femei care au intrat, cu drepturi depline, in randurile Academiei Romane in 1925 – o recunoastere tarzie, dar necesara, pe care tara o face meritelor sale.

Ne vom opri in paginile de fata, insa la un singur moment din prodigioasa sa cariera culturala, cel de acum exact un secol in urma. Triumful "Cobzarului". Care, la Paris, nu vine intamplator. In toamna lui 1911, "Cobzarul" fusese jucat pe scena Operei din Monte Carlo (copie, in mic, de altfel, a Operei din Paris...!). "Actiunea sa vie, pitorescul sau scanteietor, muzica sa perfect adaptata cadrului au castigat numaidecat Academia nationala franceza de muzica, si ea a hotarat imediat montarea la Opera cea mare a acestui minunat poem", scrie presa din Romania cateva luni mai tarziu.

De echinox, in 1912, Parisul primea si el cu simpatie aceasta drama lirica, la care au mai contribuit, alaturi de scriitoarea romana, libretistul Paul Milliet si compozitoarea Gabrielle Ferrari. "Darile de seama ale ziarelor pariziene, care ne-au sosit pana acum, sunt calde, entuziaste, stralucind parca de toata poezia secerisului in bataia soarelui varatec al Romaniei, poezie care e unul dintre motivele principale ale decorului si partiturii acestei drame muzicale", mai scrie "Dimineata".

In dorinta de a da cat mai multa autenticitate spectacolului liric, dar si pentru ca astfel reusea sa promoveze imaginea tarii sale, a incantatorului port popular romanesc, Elena Vacarescu insista ca toate costumele sa fie lucrate in Romania, de mesteri traditionali. "Unul dintre avantajele acestei reprezentari este ca presa pariziana isi da seama ca Romania e o tara frumoasa, de un pitoresc fermecator, asupra careia se poate opri si atentia artistului, nu numai a capitalistului strain", crede ea. Intr-adevar, frumusetea hainelor de sarbatoare ia suflul parizianului care vine in sala de spectacol.

Povestea, de un tragism specific epocii romantice aflate la amurg, place si ea. E de la sine inteles insa ca e vorba despre conventie literara, pentru ca altminteri, ca propaganda pura, povestea "Cobzarului" e una care, in termenii marketingului turistic de azi, de exemplu, ar trebui sa sperie: tradari, gelozii, crime si cativa patimasi gitani interferand cu celelalte personaje ale libretului.

Presa si publicul francez sunt sedusi insa de valul acesta de crime lirice... Iata, de exemplu, ce scrie cronicarul teatral al prestigioasei publicatii "Le Matin": "In tara romaneasca, Iana e trista. Pradea, barbatul ei, se poarta rau cu ea, iar Stan, amantul ei, frumosul cantaret din cobza, a parasit-o ca sa fuga cu o tiganca. In voiosia soarelui scanteietor si in serbarea secerisului plin de stralucire, acesta se reintoarce, caci el o adora mereu si nu se poate lipsi de ea. Tiganca, geloasa, il denunta barbatului. Ea e pedepsita de Stan, care o omoara, iar Pradea e injunghiat de Iana, care, astfel, va insoti pe cobzar in salinele subpamantene, unde se inchid ocnasii si unde cei doi ucigasi vor continua in suferinta viata lor patimasa".

O poveste romantica, demna de stors lacrimi, greu de digerat ca un fapt real, ieri, ca si azi – desi, daca e sa dam crezare presei romanesti, in epoca Romania se confrunta cu un val de incidente pasionale, care, daca nu sfarseau cu o crima, se incheiau cel putin cu o incercare de sinucidere. Azi ne-am feri, poate, sa transmitem lumii un mesaj ca acesta, ca in Romania idilica adulterul si crima pasionala merg mana in mana cu bucolismul feeric. Dar, pana la urma, trebuie sa recunoastem ca in piesele lui Shakespeare mor mult mai multe personaje, si nu le-a ocolit succesul vreme de secole...

"Cobzarul" Elenei Vacarescu readuce in atentia parizienilor numele lui Barbu Lautarul, "starostele si cobzarul", a carui legenda circula in epoca. Se specifica insa faptul ca nu e vorba despre acesta, ci despre o istorie de alta factura, proaspata si "cruda" precum firuil ierbii primavara. Cititorilor publicatiei "Le Temps" le sunt reamintite alte cateva nume importante din cultura romaneasca, pe care Parisul le pretuia: "In frumoasa tara a Romaniei, poezia populara infloreste din belsug. Sentimentul naturii e viu la taranul roman. Un savant, d. Alecsandri, o regina, Carmen Sylva, ne-au facut cunoscute poeticele inventiuni ale satenilor care locuiesc, care traiesc pe tarmurile Dunarii sau ale muntenilor care ratacesc prin Carpati. Domnisoara Elena Vacarescu si-a adus aminte de cantecele lor atunci cand a scris un poem despre «Cobzarul», din care dl Paul Milliet a scos libretul dramei prezentate aseara pe scena Operei. Un cobzar e un cantaret din cobza, un fel de mandolina cu mai multe coarde, fara arcus.

Daca pe vremea secerei nu-i chemat un cobzar sa cante sau sa faca pe seceretori sa joace, soarta secerisului e compromisa. Domnisoara Elena Vacarescu si Paul Milliet ne-au povestit tragicele aventuri ale unui cobzar. Ele au inspirat doamnei Gabrielle Ferrari o partitura care, interpretata excelent de domnii Muratore, Note, doamnele Jane Hato si Lapeyrette, a avut din partea publicului o primire simpatica". Citind o cronica precum aceasta, iti mai vine inima la loc si exclami, precum contemporanii Elenei Vacarescu: "Lasand la o parte ceea ce ar putea fi numai teoretic in acest tablou al secerisului romanesc, ramane interesul vioi al lumii pariziene pentru viata romaneasca. Decorul romanesc si costumele nationale romanesti au placut foarte mult. Domnisoara Elena Vacarescu si-a faurit nu numai siesi o glorie, ci si tarii sale, tarii noastre"...

Salonul Internaţional „Martha Bibescu” îşi deschide porţile la Palatul Mogoşoaia
Cultură 01 Iulie 2025, 10:00

Salonul Internaţional „Martha Bibescu” îşi deschide porţile la Palatul Mogoşoaia

Palatul Brâncovenesc de la Mogoşoaia îşi deschide porţile pentru o nouă atracţie culturală de excepţie - a doua ediţie a...

Salonul Internaţional „Martha Bibescu” îşi deschide porţile la Palatul Mogoşoaia
Buzău: 130 de ani de activitate muzeală - reparaţii morale către comunităţile săteşti de unde provin exponatele
Cultură 01 Iulie 2025, 09:58

Buzău: 130 de ani de activitate muzeală - reparaţii morale către comunităţile săteşti de unde provin exponatele

Se împlinesc 130 de ani de activitate muzeală, în anul 1895 luând fiinţă prima colecţie organizată la Buzău de către Basil...

Buzău: 130 de ani de activitate muzeală - reparaţii morale către comunităţile săteşti de unde provin exponatele
Mureş: Festivalul Sighişoara Medievală - între 25 şi 27 iulie
Cultură 21 Iunie 2025, 11:31

Mureş: Festivalul Sighişoara Medievală - între 25 şi 27 iulie

Primăria municipiului Sighişoara a anunţat, sâmbătă, organizarea celei de-a XXX-a ediţii a Festivalului Sighişoara Medievală,...

Mureş: Festivalul Sighişoara Medievală - între 25 şi 27 iulie
Inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean, amânată pentru sfârşitul lui 2025 din cauza tensiunilor regionale
Cultură 15 Iunie 2025, 15:14

Inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean, amânată pentru sfârşitul lui 2025 din cauza tensiunilor regionale

Inaugurarea fastuoasă a Marelui Muzeu Egiptean (GEM), prevăzută pentru 3 iulie, a fost amânată pentru ultimul trimestru din...

Inaugurarea Marelui Muzeu Egiptean, amânată pentru sfârşitul lui 2025 din cauza tensiunilor regionale
„Anatomia peisajului transilvănean”
Cultură 13 Iunie 2025, 10:03

„Anatomia peisajului transilvănean”

Muzeul de Artă Brașov îi invită pe iubitorii de artă să nu rateze ultimele zile ale expoziției „Anatomia peisajului...

„Anatomia peisajului transilvănean”
Eminescu, la Ipotești
Cultură 12 Iunie 2025, 22:37

Eminescu, la Ipotești

Botoșani: Pentru ediția din iunie 2025 a Zilelor Eminescu, Memorialul Ipotești – Centrul Național de Studii „Mihai Eminescu”...

Eminescu, la Ipotești
Târgul de carte "Gaudeamus" Radio România de la Oradea, la final
Cultură 18 Mai 2025, 12:59

Târgul de carte "Gaudeamus" Radio România de la Oradea, la final

Astăzi, la Oradea se încheie ediţia locală a celui mai important şi mai longeviv târg de carte "Gaudeamus" Radio România.

Târgul de carte "Gaudeamus" Radio România de la Oradea, la final
Mii de vizitatori sunt aşteptaţi sâmbătă la evenimentul anual Noaptea Muzeelor
Cultură 16 Mai 2025, 11:01

Mii de vizitatori sunt aşteptaţi sâmbătă la evenimentul anual Noaptea Muzeelor

Eveniment cultural de amploare care transformă muzeele, galeriile de artă și alte spații culturale din România în puncte de...

Mii de vizitatori sunt aşteptaţi sâmbătă la evenimentul anual Noaptea Muzeelor