Buzăul - zonă cu o bogată zestre folclorică

Buzăul este un judeţ al contrastelor din punct de vedere folcloric şi tradiţional, fiind la hotar cu regiunea Moldovei, dar păstrându-şi în acelaşi timp un caracter propriu, cu datini unice specifice zonelor de munte sau câmpiei Bărăganului.

Liantul tuturor ansamblurilor populare răspândite de la curbura Carpaţilor, până jos, în câmpurile acoperite cu floarea-soarelui, este ia, noteaza Agerpres.

Potrivit Centrului Judeţean de Cultură şi Artă, zestrea judeţului adună ansambluri populare diverse cum ar fi Ansamblul ''Plaiurile Mioriţei'', Ansamblul folcloric ''Crăiţele'' din Râmnicu Sărat, Ansamblul folcloric ''Florile de Bărăgan'' din Glodeanu Siliştea, Ansamblul ''Spic de grâu'' de la Mihăileşti, Ansamblul folcloric ''Coroniţa'' de la Spătaru, Ansamblul de datini ''Macoveiu'' de la Padina, Ansamblul ''Plai cu dor'' de la Plaiul Nucului-Lopătari, Ansamblul de la Mânzăleşti, Ansamblul Bisoceanca, Ciobănaşul de la Gura Teghii, Mugurii Siretului, Datini Nehoiene sau Drăgăicuţele.

Portul spune povestea fiecărui ansamblu. După motivele geometrice sau florale ale iei, îţi poţi da seama de rădăcinile unui grup folcloric, iar piesele pe care le interpretează vin să întregească armonios rama identitară prin care se evidenţiază ansamblurile populare.

Cel mai vechi ansamblu folcloric din judeţul Buzău este ''Plaiul Mioriţei'', compus din 13 solişti, trupă de dansatori şi taraf.

Dansul în ie reprezintă mult mai mult decât o exprimare artistică. Ziua Universală a Iei trebuie să ne amintească de tradiţiile strămoşeşti pe care trebuie să le păstrăm cu sfinţenie, sunt de părere specialiştii în folclor.

Cu trecerea anilor, ia s-a mai schimbat, singurii care o mai păstrează autentică fiind colecţionarii, meşterii populari şi ansamblurile folclorice.

Ia a fost inclusă în patrimoniul UNESCO, iar pentru o mare parte dintre iubitorii portului popular autohton reprezintă o parte din ADN-ul românesc.