Cămaşa tradiţională dobrogeană, păstrată pentru generaţiile următoare de Ansamblul 'Baladele Deltei'
Ansamblul artistic profesionist 'Baladele Deltei', înfiinţat în anul 1996 ca un serviciu în cadrul Consiliului Judeţean Tulcea şi format din cei mai buni elevi ai ansamblului artistic 'Doruleţul', prezintă portul tradiţional nord-dobrogean, iar o membră a acestuia, Daniela Jipa, coase cămăşile specifice zonei şi le oferă altora posibilitatea de a învăţa tradiţia în şezători.
24 Iunie 2023, 15:15
Ansamblul, înfiinţat la iniţiativa coregrafului Ştefan Coman, este începând din anul 2010 un serviciu în cadrul Primăriei municipiului Tulcea care a organizat şi participat la spectacole în ţară şi în străinătate, noteaza Agerpres.
De-a lungul timpului a obţinut numeroase premii şi distincţii, fiind considerat reprezentativ pentru Dobrogea.
În momentul de faţă numără 24 de dansatori, 16 instrumentişti şi patru solişti vocali, printre dansatori aflându-se şi Daniela Jipa, în vârstă de 51 de ani, din comuna Somova, care coase cămăşi tradiţionale dobrogene.
Ea a declarat pentru Agerpres că a purtat prima cămaşă tradiţională în clasa a IX-a, după ce a fost selectată în ansamblul folcloric al Liceului industrial alimentar din Tulcea.
Şi-a început activitatea de coregraf în anul 2004, atunci când a înfiinţat 'Nuferii Deltei', ansamblul de copii din comuna Nufăru.
Odată cu participările la festivalurile folclorice din alte judeţe şi-a dat seama că cei mici au nevoie de costume tradiţionale autentice.
A confecţionat prima pestelcă în anul 2016, iar lucrul la ea a durat aproape un an.
Acum, confecţionează o pestelcă în trei săptămâni, iar cel mai ieftin produs pe care-l vinde costă 600 de lei.
Din pasiunea pentru costumul tradiţional nord-dobrogean a apărut şi o şezătoare la care este bine-venit oricine îşi doreşte să înveţe cum se coase.
La şezătoare participă şi Iuliana Titov, şef serviciu în cadrul Muzeului de etnografie şi artă populară, care a cercetat cămaşa dobrogeană.
'Cercetările de teren efectuate în satele nord-dobrogene locuite de români evidenţiază existenţa cu precădere a două tipuri de cămăşi tradiţionale, una dreaptă, simplă şi alta cu platcă. De când sunt ele purtate în satele din acest areal este foarte greu de spus. Sunt cercetători care le asociază cu trecutul geto-dacic şi greco-roman, argumente în acest sens fiind considerate reproducerile de pe Monumentul de la Adamclisi din Constanţa şi Columna lui Traian de la Roma. Mai târziu, această piesă apare ca parte componentă a portului vlahilor pontici, descrierile călătorilor străini, schiţe, desene din perioada medievală şi modernă ne îndreptăţesc să considerăm acest element de port tradiţional ancestral', a afirmat Iuliana Titov.
Muzeografa Institutului de Cercetări Eco-Muzeale (ICEM) spune că decorurile se găseau în proporţii reduse la gura cămăşii, pe platcă, mâneci şi poale.
Ea a precizat că multe astfel de cămăşi sunt păstrate şi astăzi de oamenii locului în comunităţile puternice de români aflate de-a lungul Dunării, Dăieni, Ostrov, Peceneaga, Turcoaia, Grindu, Jijila, Garvăn, Văcăreni, Luncaviţa, în zona de dealuri, Casimcea, Topolog, Dorobanţu, Horia, Niculiţel, Visterna, Somova, în Delta Dunării sau în proximitatea lacului Razelm, Nufăru, CA Rosetti, Enisala.
