De la „Floralia”, la „Florii”... tradiție și trăire
De Florii, una dintre marile sărbători ale lumii creștine, elementele creștine și precreștine se îmbină în mod fericit, dănd naștere la tradiții și obiceiuri extrem de pitorești.
Articol de Simona Lazăr, 25 Aprilie 2024, 18:40
Floriile, pe care le celebrăm cu o săptămână înainte de Paști, își au sorgintea în vechea sărbătoare precreștină Floralia, dedicată zeiței romane a florilor și a primăverii, Flora, peste care creștinismul a suprapus sărbătoarea Întrării Domnului în Ierusalim.
Unul dintre simbolurile sărbătorii de Florii îl reprezintă ramurile de salcie. Astfel, cu o zi înainte de această sărbătoare se străng ramuri de salcie înmugurită care se duc apoi la biserică pentru a fi sfințite. După sfințire, ramurile sunt luate acasă și sunt folosite pentru a împodobi casa, icoanele, ușile și ferestrele. Salcia sfințită de la biserică mai este folosită și pentru vite ori la împodobirea livezilor și viilor, pentru a da roade bogate.
Legendele spun că în drumul către locul în care era răstignit Iisus Hristos, Maica Domunului a întâlnit o apă pe care trebuia să o treacă, iar o salcie bătrână i-a venit în ajutor şi şi-a aplecat crengile pentru a face posibilă trecerea Maicii. De aceea, salcia a fost binecuvântată de Maica Domnului, să fie primul copac care înfloreşte şi anunţă primăvara.
Ramurile de salcie sunt păstrate astfel timp de un an și sunt folosite pentru tămăduirea diferitelor boli. Mugurii din salciile de la Florii se pun pe foc pentru a împraștia norii și a proteja casa și familia. Se mai spune că cel care se împărtășeșete în ziua de Florii i se va împlini orice dorință își va pune când se va apropia de preot.
În ziua de Florii se aerisesc hainele si zestrea. Fetele de măritat obișnuiesc ca în această zi să pună sub un păr altoit o oglindă și o camașă curată. După răsăritul soarelui sunt folosite în farmecele de dragoste și sănătate.
De Florii, nimeni nu are voie să se spele pe cap, decât cu apă sfințită, altfel va albi precum florile copacilor. Tot acum are loc și "nunta urzicilor" pentru că în această zi urzicile înfloresc și nu mai sunt bune de măncat.
Tot de Florii, femeile gătesc bucate alese și plăcinte pe care le dau de pomană săracilor. În ziua de Florii este dezlegare la pește, astfel toată lumea poate mânca pește și bea un pahar de vin. Peștele consumat în această zi are puteri tămăduitore și este indicat persoanelor cu diverse afecțiuni.
Tot în această zi se termină perioada Mărțișorului, iar fetele care și-au legat la încheietură șnurul alb-roșu îl pot dezlega și lega între crengile unui copac înflorit.
În popor se mai spune că așa cum este vremea de Florii, așa va fi și în prima zi de Paști.
Odată trecute Floriile, întreaga creștinătate pășește în timpul pascal, care se încheie în Duminica Tomii. Este o perioadă sacră, în țesătura căreia sunt împletite toate semnificațiile esențiale ale vieții sufletului.
