Ascultă Radio Antena Satelor Live

Doina, artă melodică prin excelenţă, este confundată, uneori, cu cântecul propriu-zis

Doina, cântec rupt, parcă, din starea sufletească a românilor, aduce cu sine, faţete ale celor care au slobozit-o în lume prin glas, viers, instrumente (precum fluierul, cavalul, naiul, trompeta sau clarinetul) sau pseudoinstrumente ( solzul de peşte sau frunza).

15 Iunie 2016, 18:47

Am constatat, deseori, cu uimire la început şi apoi cu amărăciune, pe măsură ce anii au trecut, că la foarte multe festivaluri de muzică populară se prezintă concurenţi care, din neştiinţă, (fapt datorat lipsei unui profesor sau a trecerii cu vederea a coordonatorilor) deseori, confundă doina şi cântecul strofic şi, din acest punct de vedere, am considerat necesare o serie de precizări.

Deşi, în unele cazuri, structurile de doină sunt asociate cu cântecul liric, să nu uităm că, dincolo de componenţa unei formule introductive specifice, melodia are prioritate în faţa poeziei, iar doina cuprinde dramatism, o trăire profundă, experienţe sufleteşti de o intensitate aparte. De aceea, este imperios necesar să se facă distincţia între doină şi cântecul propriu-zis acesta din urmă fiind prezent în diferite contexte ceremoniale sau funcţionale specifice, precum cântecul miresei sau cel de leagăn.

Aşa cum subliniază dr. Diana Bunea în articolul “Doina în arhiva de folclor a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte plastice” , cuprins în volumul “Doina, identitate, destin, valorificare”, publicat la Chişinău, în 2015, “doinitul este o stare, una dintre cele mai înălţătoare pe care o trăieşte omul, este un exerciţiu sufletesc profund uman, universal valabil.

Astfel, se ştie că stilul doinit poate fi găsit şi în folclorul unor popoare învecinate/conlocuitoare (bulgăresc, turcesc, sârbesc, bosniac, macedonean ş.a.) sau chiar mai îndepărtate cum sunt popoarele caucaziene, arabe, ş.a”.

Aşadar, drept ghid pentru cei care nu cunosc cu exactitate distincţia aflată între doină şi cântecul propriu-zis, voi reda o serie de criterii, regăsite în articolul mai sus citat, adaptat pentru a fi de folos concurenţilor aflaţi la început de drum.

Prin urmare, în privinţa conţinutului poetic, doina poate fi: de dor, de jale, de dragoste, de înstrăinare, haiducească, păstorească, tematica des întâlnită fiind omul în faţa naturii, iar cântecul propriu-zis poate fi de dor, de jale, de dragoste, de înstrăinare, de ursită, haiducesc, păstoresc, de pahar, de joc, de cătănie, de război, patriotic, de ciobănie, etc.

Aducând în discuţie forma de interpretare, doina este de tip solo vocal sau instrumental, respectiv solo cu acompaniament, iar cântecul propriu-zis este prezent în context solo sau în grup, preponderent cu acompaniament.

Modalităţile de interpretare ale doinei dau posibilitatea de a improviza, de a ornamenta cu emisii vocale specifice (noduri), inclusiv recitativ melodice, în timp ce cântecul propriu-zis poate fi doar cântat, preponderent silabic, fie şi în tempo tărăgănat, astfel încât unui sunet îi corespunde o silabă, adică nu sunt prezente impovizaţiile, ornamentările sau recitativele.

Stilul de interpretare al doinei este, aşa cum îi este şi numele, doinit – “plâns”, “vorbit”, “bocit”, “îndurerat”, “meditativ”, cu profunzime, iar în privinţa cântecului propriu-zis, acesta este cântat, nu oricum ci articulat pe fraze, ritmat. Tempoul doinei este lent, rar (Adagio, Largo, etc), în timp ce cântecul propriu-zis “abordează” întreaga gamă de tempouri.

Profilul melodic al doinei este preponderent descendent, cu anumite salturi, iar al cântecului propriu-zis este divers, ondulat, sinuos, cu salturi, etc. Forma strofei, în cazul doinei, este de tip liber, cuprinde trei segmente structural bazate pe motive (un scurt moment introductive, un segment de dimensiuni variate, inclusiv de la strofă la strofă şi un motiv de încheiere scurt), iar în ceea ce priveşte cântecul propriu-zis aceasta este de tip fix, de la 1 la 4 rânduri melodice diferite.

Doina nu are refren, fiind caracterizată de prezenţa unor interjecţii, motive, formule precum of, hai, da, măi, etc, în timp ce în cazul cântecului propriu-zis regăsim referene de două tipuri: mic, numit şi pseudo-refren, din 2, 3, 4 silabe (ex. Mă Ioane) refren de dimensiunile rândului muzical poetic (din 5-6, 7-8 silabe).

Cezura (respiraţia) este liberă, în abordarea doiniei, poate fi chiar în mijlocul unui cuvânt, iar la cântecul propriu-zis aceasta este regăsită preponderent între rândurile muzical-poetice.

Autor: Luminiţa Tucă

Troițele României și Ținutul Momârlanilor: Patrimoniul spiritual promovat prin fotografie și suflet
Cultura populara 07 Aprilie 2025, 13:05

Troițele României și Ținutul Momârlanilor: Patrimoniul spiritual promovat prin fotografie și suflet

În preajma Sfintelor Sărbători Pascale, când trăirile spirituale se intensifică și românii își îndreaptă pașii spre biserici,...

Troițele României și Ținutul Momârlanilor: Patrimoniul spiritual promovat prin fotografie și suflet
„Mâini. Măşti. Meşteri”
Cultura populara 17 Martie 2025, 11:44

„Mâini. Măşti. Meşteri”

Muzeul Naţional al Ţăranului Român prezintă, de la ora 18:00, la Sala Media, o nouă ediţie a Conferinţelor de la Şosea, sub...

„Mâini. Măşti. Meşteri”
„Povești de dragoste în costume tradiționale”, la Ștefănești
Cultura populara 19 Februarie 2025, 15:07

„Povești de dragoste în costume tradiționale”, la Ștefănești

La Muzeul Național „Brătianu” din Ștefănești, judetul Argeș, va avea loc, vineri, 21 februarie, de la ora 12:00, vernisajul...

„Povești de dragoste în costume tradiționale”, la Ștefănești
Dragobetele sărută fetele, la Sala Radio
Cultura populara 12 Februarie 2025, 18:31

Dragobetele sărută fetele, la Sala Radio

uminică, 16 februarie, de la ora 17:00, Orchestra de Muzică Populară Radio (dirijată de Adrian Grigoraș) vă invită la Sala...

Dragobetele sărută fetele, la Sala Radio
Simfonia Lalelelor 2025: Expoziții florale spectaculoase în centrul orașului Pitești
Cultura populara 01 Februarie 2025, 13:41

Simfonia Lalelelor 2025: Expoziții florale spectaculoase în centrul orașului Pitești

În fiecare primăvară, Piteștiul se transformă într-o adevărată grădină înflorită, găzduind Simfonia Lalelelor, un festival...

Simfonia Lalelelor 2025: Expoziții florale spectaculoase în centrul orașului Pitești
Ziua Culturii Naționale: Tribut adus lui Mihai Eminescu și valorilor românești
Cultura populara 15 Ianuarie 2025, 13:57

Ziua Culturii Naționale: Tribut adus lui Mihai Eminescu și valorilor românești

Ziua de 15 ianuarie, aniversarea nașterii marelui nostru poet Mihai Eminescu, este celebrată, din 2011, ca Ziua Culturii...

Ziua Culturii Naționale: Tribut adus lui Mihai Eminescu și valorilor românești
Ion Machidon: Povestea unui destin transformat în literatură
Cultura populara 10 Ianuarie 2025, 12:08

Ion Machidon: Povestea unui destin transformat în literatură

Într-o lume în care lupta pentru supraviețuire poate copleși chiar și cei mai puternici, povestea lui Ion Machidon este o...

Ion Machidon: Povestea unui destin transformat în literatură
Cununa Domneștiului: Ambasadorii tradiției și portului popular din Argeș
Cultura populara 23 Decembrie 2024, 15:47

Cununa Domneștiului: Ambasadorii tradiției și portului popular din Argeș

Ansamblul folcloric Cununa Domneștiului, format din iubitori ai tradițiilor autentice din zona Argeșului, duce mai departe...

Cununa Domneștiului: Ambasadorii tradiției și portului popular din Argeș