Ascultă Radio Antena Satelor Live

Doina, artă melodică prin excelenţă, este confundată, uneori, cu cântecul propriu-zis

Doina, cântec rupt, parcă, din starea sufletească a românilor, aduce cu sine, faţete ale celor care au slobozit-o în lume prin glas, viers, instrumente (precum fluierul, cavalul, naiul, trompeta sau clarinetul) sau pseudoinstrumente ( solzul de peşte sau frunza).

15 Iunie 2016, 18:47

Am constatat, deseori, cu uimire la început şi apoi cu amărăciune, pe măsură ce anii au trecut, că la foarte multe festivaluri de muzică populară se prezintă concurenţi care, din neştiinţă, (fapt datorat lipsei unui profesor sau a trecerii cu vederea a coordonatorilor) deseori, confundă doina şi cântecul strofic şi, din acest punct de vedere, am considerat necesare o serie de precizări.

Deşi, în unele cazuri, structurile de doină sunt asociate cu cântecul liric, să nu uităm că, dincolo de componenţa unei formule introductive specifice, melodia are prioritate în faţa poeziei, iar doina cuprinde dramatism, o trăire profundă, experienţe sufleteşti de o intensitate aparte. De aceea, este imperios necesar să se facă distincţia între doină şi cântecul propriu-zis acesta din urmă fiind prezent în diferite contexte ceremoniale sau funcţionale specifice, precum cântecul miresei sau cel de leagăn.

Aşa cum subliniază dr. Diana Bunea în articolul “Doina în arhiva de folclor a Academiei de Muzică, Teatru şi Arte plastice” , cuprins în volumul “Doina, identitate, destin, valorificare”, publicat la Chişinău, în 2015, “doinitul este o stare, una dintre cele mai înălţătoare pe care o trăieşte omul, este un exerciţiu sufletesc profund uman, universal valabil.

Astfel, se ştie că stilul doinit poate fi găsit şi în folclorul unor popoare învecinate/conlocuitoare (bulgăresc, turcesc, sârbesc, bosniac, macedonean ş.a.) sau chiar mai îndepărtate cum sunt popoarele caucaziene, arabe, ş.a”.

Aşadar, drept ghid pentru cei care nu cunosc cu exactitate distincţia aflată între doină şi cântecul propriu-zis, voi reda o serie de criterii, regăsite în articolul mai sus citat, adaptat pentru a fi de folos concurenţilor aflaţi la început de drum.

Prin urmare, în privinţa conţinutului poetic, doina poate fi: de dor, de jale, de dragoste, de înstrăinare, haiducească, păstorească, tematica des întâlnită fiind omul în faţa naturii, iar cântecul propriu-zis poate fi de dor, de jale, de dragoste, de înstrăinare, de ursită, haiducesc, păstoresc, de pahar, de joc, de cătănie, de război, patriotic, de ciobănie, etc.

Aducând în discuţie forma de interpretare, doina este de tip solo vocal sau instrumental, respectiv solo cu acompaniament, iar cântecul propriu-zis este prezent în context solo sau în grup, preponderent cu acompaniament.

Modalităţile de interpretare ale doinei dau posibilitatea de a improviza, de a ornamenta cu emisii vocale specifice (noduri), inclusiv recitativ melodice, în timp ce cântecul propriu-zis poate fi doar cântat, preponderent silabic, fie şi în tempo tărăgănat, astfel încât unui sunet îi corespunde o silabă, adică nu sunt prezente impovizaţiile, ornamentările sau recitativele.

Stilul de interpretare al doinei este, aşa cum îi este şi numele, doinit – “plâns”, “vorbit”, “bocit”, “îndurerat”, “meditativ”, cu profunzime, iar în privinţa cântecului propriu-zis, acesta este cântat, nu oricum ci articulat pe fraze, ritmat. Tempoul doinei este lent, rar (Adagio, Largo, etc), în timp ce cântecul propriu-zis “abordează” întreaga gamă de tempouri.

Profilul melodic al doinei este preponderent descendent, cu anumite salturi, iar al cântecului propriu-zis este divers, ondulat, sinuos, cu salturi, etc. Forma strofei, în cazul doinei, este de tip liber, cuprinde trei segmente structural bazate pe motive (un scurt moment introductive, un segment de dimensiuni variate, inclusiv de la strofă la strofă şi un motiv de încheiere scurt), iar în ceea ce priveşte cântecul propriu-zis aceasta este de tip fix, de la 1 la 4 rânduri melodice diferite.

Doina nu are refren, fiind caracterizată de prezenţa unor interjecţii, motive, formule precum of, hai, da, măi, etc, în timp ce în cazul cântecului propriu-zis regăsim referene de două tipuri: mic, numit şi pseudo-refren, din 2, 3, 4 silabe (ex. Mă Ioane) refren de dimensiunile rândului muzical poetic (din 5-6, 7-8 silabe).

Cezura (respiraţia) este liberă, în abordarea doiniei, poate fi chiar în mijlocul unui cuvânt, iar la cântecul propriu-zis aceasta este regăsită preponderent între rândurile muzical-poetice.

Autor: Luminiţa Tucă

Tradiție și inovație la Școala de Arhitectură de la sat
Cultura populara 11 Iulie 2024, 13:10

Tradiție și inovație la Școala de Arhitectură de la sat

În comuna Mălureni, județul Argeș, funcționează de 16 ani “Școala de la Bunești”, un proiect unic inițiat de arhitectul Ana...

Tradiție și inovație la Școala de Arhitectură de la sat
Slatina, în sărbătoare, pe ritmuri de căluş: Mii de copii şi tineri în competiţia 'Căluşul Românesc'
Cultura populara 05 Iulie 2024, 16:30

Slatina, în sărbătoare, pe ritmuri de căluş: Mii de copii şi tineri în competiţia 'Căluşul Românesc'

Aproape 2.000 de copii din ansambluri folclorice din ţară şi străinătate şi coordonatorii lor, toţi purtând costume...

Slatina, în sărbătoare, pe ritmuri de căluş: Mii de copii şi tineri în competiţia 'Căluşul Românesc'
Bujorul de Munte şi Junii Sibiului - sărbătoriţi la Gura Râului
Cultura populara 01 Iulie 2024, 18:47

Bujorul de Munte şi Junii Sibiului - sărbătoriţi la Gura Râului

Sâmbătă şi duminică, la Gura Râului celebrăm bujorul de munte, tradiţiile pastorale, gastronomia specifică locului, cântecele...

Bujorul de Munte şi Junii Sibiului - sărbătoriţi la Gura Râului
Ia de la Hațegana: 50 de ani de tradiție și frumusețe românească
Cultura populara 25 Iunie 2024, 11:25

Ia de la Hațegana: 50 de ani de tradiție și frumusețe românească

Singura cooperativă meşteşugărească rămasă în activitate în judeţul Hunedoara se află la Haţeg, unde sunt ţesute iile care au...

Ia de la Hațegana: 50 de ani de tradiție și frumusețe românească
Simpozion "Călușul - tradiție în contemporaneitate"
Cultura populara 20 Iunie 2024, 16:55

Simpozion "Călușul - tradiție în contemporaneitate"

Satul argeșean Mârghia din comuna Lunca Corbului este sâmbătă, 22 iunie, gazdă a Simpozionului national "Călușul - tradiție...

Simpozion "Călușul - tradiție în contemporaneitate"
"Sărbătoarea Călușului" de Rusalii, in județul Argeș
Cultura populara 19 Iunie 2024, 17:10

"Sărbătoarea Călușului" de Rusalii, in județul Argeș

Comuna Hârsești din județul Argeș aniversează 400 de ani de la prima atestare documentară. Cu acest prilej, duminică, 23...

"Sărbătoarea Călușului" de Rusalii, in județul Argeș
Târgul de Sânziene, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român
Cultura populara 13 Iunie 2024, 13:59

Târgul de Sânziene, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român

Tradiţionalul Târg de Sânziene se va desfăşura în perioada 21 - 23 iunie, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român.

Târgul de Sânziene, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român
Muzeele din România, o adevărată oază de relaxare și de identitate națională
Cultura populara 28 Mai 2024, 15:16

Muzeele din România, o adevărată oază de relaxare și de identitate națională

Muzeele din România sunt păstrătoare de identitate națională, recreând, într-un spațiu limitat, nemărginirea și bogăția...

Muzeele din România, o adevărată oază de relaxare și de identitate națională