Poarta Frumoasă - element de arhitectură vernaculară religioasă
Unul dintre elementele nelipsite din arhitectura interioară a bisericii ortodoxe – fiind, de asemenea, purtătoare de semne artisticile și spirituale – este ușa largă din mijlocul iconostasului („peretele” care separă altarul de naos), cunoscută sub numele de „Poarta Frumoasă”.
Articol de Simona Lazăr, 29 Martie 2023, 08:17
Aceasta este, de fapt, compusă din două uși mai mici – „bemothyra” – care sunt Ușile Sfântului Altar. Ele sunt numite, de asemenea, Ușile Împărătești sau Sfintele Uși.
Bogat ornamentată și lucrată dintr-un lemn care să reziste veacurilor, „Poarta Frumoasă” își merită numele. Întâi de toate datorită „broderiei” traforate care dă seama despre arta meșterului popular, despre îndemânarea și inspirația lui (dublată de binecuvântarea Cerească). În al doilea rând, datorită materialelor folosite, a calității vopselurilor – adeseori întâlnim aici și foița de aur, care o înnobilează și o luminează. În al treilea rând, să ținem seama de faptul că porțile iconostasului – pe lângă Sfintele Uși, avem în cele două margini ale catapetesmei și Ușile Diaconești – sunt și ele suport pentru arta iconografică.
Printre sfinții care-și află locul aici (după inspirația creatorului, dar și la cererea ctitorului), îi regăsim pe Arhanghelul Gavriil și Maica Domnului (Buna Vestire), figurile regilor proroci David şi Solomon, ale Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel sau ale celor patru Evanghelişti: Matei, Ioan, Marcu şi Luca sau figurile a patru sfinţi ierarhi. Sfintele Uși sunt o reprezentare a Porților Ierusalimului, prin care Dumnezeu a intrat în Duminica Floriilor, dar tot ele semnifică intrarea în Ierusalimul cel Ceresc. Ele sunt folosite numai de către clerici și numai în cadru liturgic.
Un text de Simona Lazăr
