Târg de Sfântul Ilie la Muzeul Naţional al Ţăranului Român în perioda 21-23 iulie

'Meşteşugari, artizani, anticari şi artişti aduc la târg: obiecte ceramice, furci, lăzi de zestre, icoane, mobilier pictat, ii vechi şi noi, fote, vâlnice, marame, catrinţe, podoabe, obiecte din piele, covoare, cruci de lemn, obiecte din pâslă, mobiliă veche, obiecte din gospodărie, jucării şi multe alte lucruri frumoase pe care le puteţi tocmi şi cumpăra, în miez de vară, la Muzeul de la Şosea', se arată în comunicatul organizatorilor.

Nu vor lipsi nici bunătăţile precum prăjiturile de casă, mierea de albine ori ierburile de leac, dar nici tradiţionala ţuică.

Sâmbătă şi duminică, cei mici sunt aşteptaţi la demonstraţii şi atelier de teracotă, modelaj şi ceramică arsă, cu artista ceramistă Ramona Stanca, pecizează sursa citată.

Preţul biletului de intrare la târg: adulţi - 12 lei; pensionari - 6 lei; studenţi - 3 lei.

Programul de vizitare al Târgului este de la orele 10.00 până la orele 18.00.

MNŢR arată că, potrivit tradiţiei, de ziua Sfântului Ilie, pe 20 iulie, oamenii nu lucrau, pentru a nu cădea grindina, şi nu mâncau mere, pentru ca grindina să nu fie de mărimea acestora.

'Tot în această zi, femeile mergeau la biserică şi dădeau pomană pentru morţi din roadele gospodăriei. În dimineaţa acestei zile se culeg plante de leac, în special busuioc, care sunt puse apoi la uscat, iar femeile duc busuioc la biserică pentru a fi sfinţit după care, întoarse acasă, îl pun pe foc, iar cenuşa rezultată o folosesc în scopuri terapeutice', se spune în comunicat.

Totodată, de Sfântul Ilie, românii îşi amintesc şi de sufletele morţilor, în special de sufletele copiilor morţi.

'Femeile chemau copiii străini sub un măr, pe care îl scuturau şi dădeau de pomană merele căzute. Bisericile sunt pline, acum, cu bucate pentru pomenirea morţilor (Moşii de Sânt-Ilie), iar la casele gospodarilor sunt organizate praznice', arată MNŢR.

De asemenea, de Sfântul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea albinelor.

'Recoltarea mierii se făcea numai de către bărbaţi îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, ajutaţi de către un copil, femeile neavând voie să intre în stupină. După recoltarea mierii, cei din casă, împreună cu rudele şi vecinii invitaţi la acest moment festiv, gustau din mierea nouă şi se cinsteau cu ţuica îndulcită cu miere. Masa festivă avea menirea de a asigura belşugul apicultorilor', conform aceleiaşi surse.