Ascultă Radio Antena Satelor Live

Ouăle încondeiate

Incondeierea sau „impistritul” oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca. Deoarece oul rosu este purtatorul unor semnificatii profunde legate de invierea lui Hristos si de reinnoirea naturii, crestinii s-au ostenit sa-l incondeieze, desenand cu ceara motive decorative ancestrale, de o rara frumusete.

16 Ianuarie 2014, 12:02

Oul vazut ca un simbol primordial, potrivit traditiei, este vopsit si incondeiat in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare, indeletnicirea inrosirii oualor fiind rezervata aproape in exclusivitate femeilor.

Oul incondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri (soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate sunt numeroase, si fiecare motiv se prezinta in mai multe variante, care se diferentiaza in functie de localitate. Nicaieri insa, mai mult ca in Bucovina, acest obicei nu este ridicat la nivel de arta ca aici.

Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza si ca o reconfirmare a crestinatatii romanesti, crucea.

In Muntenia si Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste, dar cu mai putine culori.

In judetul Olt se remarca centrul de la Obaga unde aceasta ideletnicire populara a fost adusa la nivel de arta.

In Transilvania si Banat se distinge incondeierea printr-o mare varietate de modele si culori, iar Tara Barsei este renumita pentru desenul si compozitia ornamentala si cromatica de o mare finete.

Oamenii au simtit nevoia de a decora, prin diferite metode oul (cu ceara colorata, cu vopsele, cu margele, etc).

Decorarea oualor cu ceara colorata se face cu ajutorul unui instrument special, care poarta numele de chisita (pcitita, bijita, condei etc). Aceasta este o bucatica de lemn care are in capat un mic tub de metal (cupru) prin care trece ceara topita, colorata prin numeroase procedee.

Decorarea oualor cu vopsele se face tot cu ajutorul cerii, prin procedeul „batic”. Oul alb, golit de continut, se decoreaza cu ceara pe spatiile care urmeaza sa ramana albe. Se scufunda oul in vopsea galbena, se scoate, se usuca si se aplica ceara pe spatiile care vor ramane, in final, galbene. Apoi oul se va scufunda in vopsea rosie. Procedeul se repeta in functie de numarul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise catre cele mai intense. In final oul se acopera cu un strat de nitrolac, care va da stralucire oului si va proteja decoratiunile.

Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase.

Cateva simboluri si semnificatii utilizate sunt:
- linia dreapta verticala = viata ;
- linia dreapta orizontala = moartea ;
- linia dubla dreapta = eternitatea ;
- linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ;
- linia usor ondulata = apa, purificarea ;
- spirala = timpul, eternitatea ;
- dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.

Dintre cele mai utilizate motive amintim:
- Crucea - semnul crestinatatii - in jud. Muscel apare o cruce mica in punctul de incrucisare a doua bete si in cele patru compartimete cate o figura, care pe alte oua, se numeste „argeseanca” sau „goanga” ;
- Crucea Pastelui - crucea cu care crestinii impodobesc pasca pe care crestinii o duc la biserica, in noaptea Invierii, numit in unele zone si „Ziua Pastelor”;
- Crucea romaneasca si crucea ruseasca sau crucea moldoveneasca - este reprezentata printr-o cruce cu alte cruciulite la capete ;
- Crucea nafurei - crucea increstata pe painea din care se imparte nafura la slujba bisericeasca ;
- Steaua - este un motiv raspandit, intalnit mai ales in Bucovina si in tot vechiul Regat. In Valcea si Rm. Sarat, acest motiv este intalnit si cu numele de „floarea stachinei” sau „steaua ciobanului” ;
- Manastirea - tot un simbol al crestinatatii;
- Regnul animal: albina, broasca, srapele, melul ;
- Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul graulu;
- Unelte casnice si de camp: grebla, lopata, fierul plugului ;
- Ornamente industriale, motive luate din industria casnica: clinul ce se formeaza la croirea camasilor si manecile ;
- Diverse: desagii si braul popii, calea ratacita, crucea pastilor.

Etichete : recomandari
Tulcea: Comunităţile de ucraineni fac pregătiri pentru Crăciunul bătrân
Traditii, datini, obiceiuri 06 Ianuarie 2025, 09:56

Tulcea: Comunităţile de ucraineni fac pregătiri pentru Crăciunul bătrân

Comunităţile de ucraineni şi de lipoveni din judeţul Tulcea fac, luni, ultimele pregătiri pentru Crăciunul pe rit vechi sau...

Tulcea: Comunităţile de ucraineni fac pregătiri pentru Crăciunul bătrân
Obiceiuri de Crăciun: Împodobirea bradului
Traditii, datini, obiceiuri 24 Decembrie 2024, 19:01

Obiceiuri de Crăciun: Împodobirea bradului

În noaptea de Crăciun, copiii primesc cadouri care sunt puse la baza bradului împodobit. În România, primul brad împodobit de...

Obiceiuri de Crăciun: Împodobirea bradului
În Ajunul Crăciunului, tradiţia Dubaşilor din Savârşin a fost onorată, ca de obicei, în Satul Regal
Traditii, datini, obiceiuri 24 Decembrie 2024, 18:52

În Ajunul Crăciunului, tradiţia Dubaşilor din Savârşin a fost onorată, ca de obicei, în Satul Regal

Astăzi, în Ajunul Crăciunului, tradiţia Dubaşilor din Savârşin a fost onorată, ca de obicei, în Satul Regal. Acest grup...

În Ajunul Crăciunului, tradiţia Dubaşilor din Savârşin a fost onorată, ca de obicei, în Satul Regal
Ce obiceiuri de Crăciun se mai păstrează în localitatea tulceană Cerna
Traditii, datini, obiceiuri 24 Decembrie 2024, 16:03

Ce obiceiuri de Crăciun se mai păstrează în localitatea tulceană Cerna

În Ajunul Crăciunului, în localitatea tulceană Cerna, unde trăiesc cei mai mulţi meglenoromâni din ţară, pe vremuri se...

Ce obiceiuri de Crăciun se mai păstrează în localitatea tulceană Cerna
Colindatul în satul românesc: Tradiții, emoții și comunitate
Traditii, datini, obiceiuri 22 Decembrie 2024, 15:53

Colindatul în satul românesc: Tradiții, emoții și comunitate

“Practic noi suntem români și trebuie să păstrăm tradițiile strămoșești. Asta ne definește, “ a spus profesor Ionela...

Colindatul în satul românesc: Tradiții, emoții și comunitate
Tradițiile și farmecul sărbătorilor de iarnă în Ținutul Neamțului
Traditii, datini, obiceiuri 06 Decembrie 2024, 16:08

Tradițiile și farmecul sărbătorilor de iarnă în Ținutul Neamțului

Iarna, în cultura populară românească, își face simțită prezența odată cu sărbătoarea Sfântului Nicolae, când se spune că...

Tradițiile și farmecul sărbătorilor de iarnă în Ținutul Neamțului
"Iarna pe uliţă", ateliere de decoraţiuni de iarnă la Centrul Cultural Reduta
Traditii, datini, obiceiuri 02 Decembrie 2024, 10:36

"Iarna pe uliţă", ateliere de decoraţiuni de iarnă la Centrul Cultural Reduta

Cei care vor să participe la diferite ateliere în luna decembrie, precum atelier de confecţionat brăduţi, steluţe sau coşuri...

"Iarna pe uliţă", ateliere de decoraţiuni de iarnă la Centrul Cultural Reduta
"Colinde la lumina lumânării", ediţia a IV-a
Traditii, datini, obiceiuri 25 Noiembrie 2024, 14:32

"Colinde la lumina lumânării", ediţia a IV-a

Va fi o seară de Sărbătoare, plină de emoţie şi generozitate, întrucât fondurile strânse susţin copiii vulnerabili. În total...

"Colinde la lumina lumânării", ediţia a IV-a