Ascultă Radio Antena Satelor Live

Ouăle încondeiate

Incondeierea sau „impistritul” oualor reprezinta un obicei stravechi in traditia romaneasca. Ouale incondeiate sunt o marturie a datinilor, credintelor si obiceiurilor pascale, reprezentand un element de cultura spirituala specific romaneasca. Deoarece oul rosu este purtatorul unor semnificatii profunde legate de invierea lui Hristos si de reinnoirea naturii, crestinii s-au ostenit sa-l incondeieze, desenand cu ceara motive decorative ancestrale, de o rara frumusete.

16 Ianuarie 2014, 12:02

Oul vazut ca un simbol primordial, potrivit traditiei, este vopsit si incondeiat in zilele de joi si sambata din Saptamana Mare, indeletnicirea inrosirii oualor fiind rezervata aproape in exclusivitate femeilor.

Oul incondeiat ne transmite bucurie, uimire, smerenie, impacare, pentru ca in ornamentatia lui, de fapt, se opereaza cu simboluri (soare, luna, cruce, etc.), cu modele din natura (plante, animale, obiecte casnice) si cu modele de tesaturi populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

Motivele ornamentatiei oualelor incondeiate sunt numeroase, si fiecare motiv se prezinta in mai multe variante, care se diferentiaza in functie de localitate. Nicaieri insa, mai mult ca in Bucovina, acest obicei nu este ridicat la nivel de arta ca aici.

Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza si ca o reconfirmare a crestinatatii romanesti, crucea.

In Muntenia si Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste, dar cu mai putine culori.

In judetul Olt se remarca centrul de la Obaga unde aceasta ideletnicire populara a fost adusa la nivel de arta.

In Transilvania si Banat se distinge incondeierea printr-o mare varietate de modele si culori, iar Tara Barsei este renumita pentru desenul si compozitia ornamentala si cromatica de o mare finete.

Oamenii au simtit nevoia de a decora, prin diferite metode oul (cu ceara colorata, cu vopsele, cu margele, etc).

Decorarea oualor cu ceara colorata se face cu ajutorul unui instrument special, care poarta numele de chisita (pcitita, bijita, condei etc). Aceasta este o bucatica de lemn care are in capat un mic tub de metal (cupru) prin care trece ceara topita, colorata prin numeroase procedee.

Decorarea oualor cu vopsele se face tot cu ajutorul cerii, prin procedeul „batic”. Oul alb, golit de continut, se decoreaza cu ceara pe spatiile care urmeaza sa ramana albe. Se scufunda oul in vopsea galbena, se scoate, se usuca si se aplica ceara pe spatiile care vor ramane, in final, galbene. Apoi oul se va scufunda in vopsea rosie. Procedeul se repeta in functie de numarul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise catre cele mai intense. In final oul se acopera cu un strat de nitrolac, care va da stralucire oului si va proteja decoratiunile.

Ornamentica oualelor decorative este extrem de variata, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe si religioase.

Cateva simboluri si semnificatii utilizate sunt:
- linia dreapta verticala = viata ;
- linia dreapta orizontala = moartea ;
- linia dubla dreapta = eternitatea ;
- linia cu dreptunghiuri = gandirea si cunoasterea ;
- linia usor ondulata = apa, purificarea ;
- spirala = timpul, eternitatea ;
- dubla spirala = legatura dintre viata si moarte.

Dintre cele mai utilizate motive amintim:
- Crucea - semnul crestinatatii - in jud. Muscel apare o cruce mica in punctul de incrucisare a doua bete si in cele patru compartimete cate o figura, care pe alte oua, se numeste „argeseanca” sau „goanga” ;
- Crucea Pastelui - crucea cu care crestinii impodobesc pasca pe care crestinii o duc la biserica, in noaptea Invierii, numit in unele zone si „Ziua Pastelor”;
- Crucea romaneasca si crucea ruseasca sau crucea moldoveneasca - este reprezentata printr-o cruce cu alte cruciulite la capete ;
- Crucea nafurei - crucea increstata pe painea din care se imparte nafura la slujba bisericeasca ;
- Steaua - este un motiv raspandit, intalnit mai ales in Bucovina si in tot vechiul Regat. In Valcea si Rm. Sarat, acest motiv este intalnit si cu numele de „floarea stachinei” sau „steaua ciobanului” ;
- Manastirea - tot un simbol al crestinatatii;
- Regnul animal: albina, broasca, srapele, melul ;
- Motive vegetale: frunza bradului, garoafa, spicul graulu;
- Unelte casnice si de camp: grebla, lopata, fierul plugului ;
- Ornamente industriale, motive luate din industria casnica: clinul ce se formeaza la croirea camasilor si manecile ;
- Diverse: desagii si braul popii, calea ratacita, crucea pastilor.

Etichete : recomandari
Mersul cu Iordanul - o tradiție creștină
Traditii, datini, obiceiuri 06 Ianuarie 2024, 08:45

Mersul cu Iordanul - o tradiție creștină

Credincioşii ortodocşi şi catolici sărbătoresc Boboteaza pe 6 ianuarie, dată până la care, conform tradiţiei, preoţii merg cu...

Mersul cu Iordanul - o tradiție creștină
Raluca Turcan: Tradiţiile moştenite de la părinţi şi bunici - prima lecţie de cultură şi prima lecţie de valori autentice
Traditii, datini, obiceiuri 24 Decembrie 2023, 11:14

Raluca Turcan: Tradiţiile moştenite de la părinţi şi bunici - prima lecţie de cultură şi prima lecţie de valori autentice

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, le-a transmis românilor, într-un mesaj video postat pe Facebook, că tradiţiile moştenite...

Raluca Turcan: Tradiţiile moştenite de la părinţi şi bunici - prima lecţie de cultură şi prima lecţie de valori autentice
Traditii, datini, obiceiuri 24 Decembrie 2023, 11:13

Brezaia, o tradiție care a traversat mileniile - Obiceiuri de iarnă din prin satele Muscelului

Cuvântul acesta, „brezaia”, l-am auzit prima dată de la bunica paternă, originară dintr-un sat muscelean, dar rătăcită-n...

Brezaia, o tradiție care a traversat mileniile - Obiceiuri de iarnă din prin satele Muscelului
AUDIO: Brezaia, un obicei de patrimoniu național
Traditii, datini, obiceiuri 21 Decembrie 2023, 14:37

AUDIO: Brezaia, un obicei de patrimoniu național

În zona Muscelului de Nord, încă se mai păstrează o tradiție veche de Crăciun și Anul Nou: Brezaia.

AUDIO: Brezaia, un obicei de patrimoniu național
Târg de Crăciun la Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Traditii, datini, obiceiuri 20 Decembrie 2023, 15:21

Târg de Crăciun la Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Un târg de Crăciun, cu produse tradiţionale româneşti, este organizat în curtea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării...

Târg de Crăciun la Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale
Obiceiuri românești de Ignat și-o rețetă pentru sfântul Crăciun
Traditii, datini, obiceiuri 20 Decembrie 2023, 11:45

Obiceiuri românești de Ignat și-o rețetă pentru sfântul Crăciun

La 20 decembrie, când este Ignatul, încep a se tăia porcii, după cum cere datina. Apropierea de Crăciun nu este deloc...

Obiceiuri românești de Ignat și-o rețetă pentru sfântul Crăciun
În România... de Ignat
Traditii, datini, obiceiuri 20 Decembrie 2023, 11:37

În România... de Ignat

De Ignat, în ziua sacrificiului, tradiția cere o pomană, pomana porcului, un recital culinar, în (același) timp ce popa cere...

În România... de Ignat
Târgul de țară la Ignat - Etapele de pregătire a preparatelor tradiționale
Traditii, datini, obiceiuri 15 Decembrie 2023, 15:39

Târgul de țară la Ignat - Etapele de pregătire a preparatelor tradiționale

Muzeul ASTRA organizează în perioada 16-17 decembrie, între orele 10-16, evenimentul Târgul de țară la Ignat.

Târgul de țară la Ignat - Etapele de pregătire a preparatelor tradiționale