-

„O mie de vorbe, un ban nu fac!”

Cea mai recentă campanie electorală, pentru exemplificare la acest proverb, este dovada vie a unei definiții foarte reală! Niciun alt eveniment nu înghite atât de multe vorbe ca unul ca acesta, cuvinte, cuvinte, cuvinte fără nicio eficiență și care... un ban nu fac!

Sau fac, dacă sunt mai puține, mai obiective, mai potolite, mai cu rușine folosite, mai cu grijă scoase din gură, pe principiul, mai întâi pornește gândul care, mai apoi, deschide gura!

Ai mei de la țară, ziceau, ca să respect exact litera proverbului de care vorbim... "o mie de vorbe, UN BAN NU FACE"; dacă meditați puțin la greșeala lingvistică ce pare a se fi strecurat aici, greșeală de acord al subiectului cu predicatul, veți realiza că este mai corectă această expresie pentru că... atenție, NIMENI nu face un ban vorbind... continuu, ca televizorul, spun unii, ca să se acopere fapte inexistente!

Cei care vorbesc mult dar fac puțin sunt cei care abuzează de substanța acestui proverb, cei care, hoți fiind, strigă, cel mai tare, hoții; cei care și-au făcut o meserie vorbind fără acoperire și mințind poporul cu... știți dumneavoastră ce!

Poate, veți spune, cei ce beneficiați de aceste cuvinte că, păcătuim și noi, acum, comentând un proverb ca acesta, dar este important să arate cineva cu degetul spre cei ce folosesc CUVĂNTUL pentru a agăța buzunare proprii de colectare a banului public fără să-i coste nimic! Vorbele cinstite trebuie să provoace binele tuturor celor ce trebuie să le creadă și să le urmeze, altfel ele nu sunt decât vorbe care nu fac niciun ban, deci nu trebuie rostite pe timpul și pe pielea noastră!

Autor: Vasilica Ghiță Ene