Între realitate și speranță: cum trăiesc oamenii satului românesc astăzi
Satul românesc nu mai este demult o lume uniformă, cu gospodării care seamănă una cu alta și cu oameni ce duc vieți aproape identice. Astăzi, diferențele sunt mari, iar realitatea din mediul rural este mult mai complexă decât pare de la distanță. Despre acest contrast dintre cifre, vieți și speranțe s-a vorbit în emisiunea Viața la țară, realizată de Alexandra Vuță, care l-a avut ca invitat pe Iulian Stănescu, cercetător științific în cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române.
Articol de Ramona Alexandrescu, 25 Decembrie 2025, 09:32
A fost o discuție necesară, despre nivelul de trai în mediul rural, într-un moment în care mulți români, fie de la oraș, fie de la sat, simt că banii ajung tot mai greu de la o lună la alta.
„Traversăm o perioadă de scădere a puterii de cumpărare pentru majoritatea populației”, a spus cercetătorul, fără ocolișuri. Inflația ridicată și creșterea costurilor la energie au erodat veniturile reale, iar efectele sunt resimțite acut în sate, acolo unde veniturile au fost dintotdeauna mai mici.
Potrivit datelor recente, în 2025 inflația s-a apropiat de 10%, iar câștigul salarial real a scăzut cu 5–6 procente față de anul anterior.
„Cea mai mare parte din această pierdere vine din creșterea prețurilor la energie, după liberalizare, și din măsurile fiscale adoptate în a doua parte a anului”, a explicat Iulian Stănescu.
Există, totuși, și nuanțe. Pensionarii au resimțit o ușoară ameliorare a situației, după majorarea pensiilor de la finalul anului trecut. Dar optimismul este temperat: „Dacă pensiile vor fi înghețate în 2026, iar inflația va continua, câștigul actual riscă să fie anulat în doar doi ani.”
Unul dintre cele mai importante mesaje ale discuției a fost legat de schimbarea profundă a mediului rural. „Populația de la sate este din ce în ce mai variată”, a subliniat cercetătorul. Dacă în urmă cu câteva decenii satele arătau asemănător, astăzi există diferențe majore între localități.
Comune precum Chiajna, Florești, Miroslava sau Cumpăna au ajuns la zeci de mii de locuitori și funcționează, în realitate, ca orașe. „Sunt localități care apar statistic drept rurale, dar în care vedem blocuri, navetiști, oameni care nu lucrează în agricultură și nu se cunosc între ei. Tradițiile satului lipsesc aproape complet”, a explicat Stănescu.
Această realitate face ca datele statistice despre „rural” să includă situații foarte diferite: de la sate izolate de munte până la așezări periurbane prospere.
Când vine vorba de bani, diferențele sunt clare. În trimestrul al doilea din 2025, o gospodărie din mediul urban avea, în medie, peste 11.000 de lei venit lunar. În rural, media era de aproximativ 7.750 de lei adică doar 70% din veniturile urbane.
Structura acestor venituri s-a schimbat radical în ultimele decenii. „Astăzi, circa 60% din veniturile gospodăriilor rurale provin din salarii, iar peste 20% din pensii. Veniturile din agricultură au ajuns la doar 3–4%”, a arătat cercetătorul. În anul 2000, agricultura avea o pondere mult mai mare în bugetele familiilor de la sate.
Îmbătrânirea populației și schimbarea stilului de viață joacă un rol major. Tot mai puțini tineri mai știu sau mai vor să lucreze pământul. „Pentru mulți, este mai simplu să meargă la magazin decât să cultive o grădină”, a remarcat Stănescu, descriind o transformare tăcută, dar profundă.
România rămâne o țară cu inegalități regionale puternice. Salariul mediu net în București se apropie de 7.000 de lei, iar în Cluj depășește 6.000 de lei. În județe precum Vaslui sau Teleorman, însă, salariile coboară sub 3.800 de lei.
Mai mult, aproape o treime dintre salariați câștigă sub 3.000 de lei net lunar, iar aproape două treimi au sub 5.000 de lei. „La nivelul mediu sau sub mediu se află peste 60% dintre salariați”, a punctat cercetătorul.
Cheltuielile apasă mai tare asupra gospodăriilor rurale, mai ales în sezonul rece. Încălzirea, energia electrică și hrana costă mai mult, iar veniturile mai mici fac față cu greu acestor nevoi. Aproape 30% dintre gospodăriile rurale declară că se descurcă „cu dificultate sau cu foarte mare dificultate” cu cheltuielile lunare, față de circa 20% în mediul urban.
„Nevoile sunt mai mari, veniturile sunt mai mici aceasta este ecuația dură a satului românesc”, a rezumat Iulian Stănescu.
În final, discuția nu a fost doar despre cifre, ci despre oameni. Despre munca grea din construcții, turism sau industrie prelucrătoare, despre activități care cer efort fizic mare, dar sunt plătite modest, în comparație cu joburile din marile orașe, cu valoare adăugată ridicată.
Realitatea satului românesc este complicată și adesea nedreaptă. Între realitate și speranță, rămâne însă nevoia de politici coerente și de înțelegere profundă a diferențelor care definesc viața la țară. Pentru că, dincolo de statistici, acolo sunt oameni care încearcă, zi de zi, să ducă un trai demn.
