Mănăstirea Cernica, aflată într-un cadru natural generos (în mjlocul unui lac înconjurat de păduri umbroase), la aproximativ 12 kilometri de Bucureşti, este un loc al începuturilor. Prima atestare documentară menţionează anul 1608, lăudând ctitoria Vornicului Cernica Ştirbei. Astăzi, mănăstirea cuprinde mai multe construcţii, găzduind un număr mare de călugări, fiind din acest punct de vedere unul dintre cele mai importante centre monahale din ţară.
Credincioşii vin aici pentru a se ruga în locul unde Sfântul Ierarh Calinic de la Cernica a fost stareţ (Biserica Ortodoxă l-a trecut în rândul sfinţilor, pomenindu-l la data de 11 aprilie), ce a ridicat cea de-a doua biserică din incinta mănăstirii, cu hramul Sfântul Gheorghe, o şcoală de pictură, un muzeu şi o bibliotecă ce cuprinde 14 000 de cărţi. Şi dacă tot vorbim despre cărţi, este bine de ştiut că la Mănăstirea Cernica se află camera memorială Gala Galaction, scriitor şi preot (ce a realizat o nouă traducere în limba română a Bibliei).
Interesant este că în preajma chiliei Sfântului Calinic nu se aude cântecul broaştelor. Legenda spune că, demult, pe când sfântul era trăitor pe pământ, ar fi fost deranjat de la rugăciune de cântecul asurzitor al broaştelor. Atunci le-a spus în felul următor: "Duceţi-vă în stânga şi în dreapta, de cântaţi cât vreţi! Dar aici voi să nu-mi mai cântaţi!" . Ceea ce s-a şi întâmplat.
În apropierea mănăstirii arheologii scot la lumină o necropolă din perioada neoliticului, un loc unde istoria aşteaptă să se dezvăluie.
Traseul de aproximativ 12 kilometri dintre Bucureşti şi Cernica poate fi străbătut cu maşina (trecând prin comuna Pantelimon) sau cu mijloacele de transport în comun (linia de autobuze 410).
Foto: Facebook