Mănăstirea Cotmeana, cea mai veche așezare monahală din sud-estul Europei
Manâstirea Cotmeana este cea mai veche așezare monahală din sud-estul Europei și este situată la jumătatea distanței dintre Pitești și Râmnicu Vâlcea. Construită într-un stil specific bisericilor bizantine, înconjurată de ziduri groase din piatră și cărămidă, este unul dintre cele mai importante monumente istorice medievale din sud-estul Europei. Pozitia geografică este în mijlocul pădurilor, în apropierea râului de munte, cu același nume, Cotmeana, ctitoria lui Mircea cel Bătran duce în spate o istorie fabuloasă.
15 Martie 2014, 22:00
Interesant și mai puțin întâlnit, este faptul că intrarea, atât în vechea biserică cât și în cea nouă, se face pe laterala nordică. Pădurea ce o străjuiește ca un ostaș credincios, e plină de verdeață, de luminișuri ce te farmecă la fiecare pas, atât de liniștitor.
Mânăstirea Cotmeana este o altă ctitorie a domnitorului Țării Românești, Mircea Cel Bătrân. Atestată documentar printr-un hrisov al domnitorului la 20 mai 1388, mănăstirea este construită cu mult mai înainte, de domnitorul Radu Cel Frumos. Unii cercetători, însă, o plasează prin secolul al XIII-lea, pe la 1292.
Documentele vremii mai arată că această mânăstire era una dintre cele mai impozante și frumoase lăcașuri de cult din Muntenia, însă strălucirea ei a pălit odată cu ridicarea Mânăstirii Cozia. În patrimoniul mânăstirii Cotmeana se află cel mai vechi clopot din Țara Romaneasca, dăruit de jupânul Dragomir, în anul 1385, care are o istorie extrem de tumultuoasă. În vremea Primului Razboi Mondial, între anii 1916-1918, aliații germano-maghiari au strâns și au topit mai toate clopotele din Țara Românească. Istoricul Drăghicescu, care rămăsese la București în timpul ocupației germane, după disperate insistențe, a obținut ,,favoarea" doar pentru păstrarea unuia din ele. Cu inima sfâșiată de durere, Draghicescu a ales clopotul cel mai vechi, și anume, cel de la Cotmeana.
Biserica și complexul de la Cotmeana a fost restaurat în anul 1711, de domnitorul Constantin Brâncoveanu, domn al Țării Românești între anii 1688-1714. Atunci au fost înlocuite ancadramentele de piatra ale ferestrelor și ale ușii de intrare în naos. În timpul ieromonahilor Ilarion și Sofronie de la Cozia, se lărgește pronaosul și se adaugă un pridvor cu arcade pe latura nordică. Istoricii mai spun că, acest sfânt lăcaș a fost scena luptelor sângeroase pentru domnie din vremea lui Mihnea cel Rău, declanșate din cauza politicii autoritare a acestuia. Conflictul dintre domn și boierii Craiovești culminează cu bătălia din februarie 1510, de la Mânăstirea Cotmeana, unde fiul său, Mircea, este înfrânt, iar Mihnea cel Rău abia scapă cu viață, refugiindu-se în Transilvania.
Sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, a devenit biserică parohială și abia în 1990, PS Calinic, redeschide Mânăstirea Cotmeana și numește ca stareț pe părintele Ioasaf Boiciuc. Lângă biserica veche Cotmeana și pe fostele ruine ale complexului feudal Cotmeana, a fost rectitorit între anii 1995-2005 un ansamblu mânăstiresc cu sprijinul Episcopiei Argeșului și al credincioșilor, devenind unul dintre cele mai vizitate centre monahale din Muntenia.
În 2003, la 1 octombrie, odată cu săvârșirea praznicului ,,Acoperământul Maicii Domnului", P.S. Calinic al Argeșului și Muscelului, P.S. Varsanufie Prahoveanul din Arhiepiscopia Bucureștilor, P.S. Gurie Strehăianul al Arhiepiscopiei Craiovei, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, au oficiat o slujbă de sfințire a ansamblului monahal Cotmeana și a noii biserici. Mânăstirea Cotmeana are doua hramuri, respectiv Buna Vestire, prăznuită la 25 martie, și ,,Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul", sărbătorită la 29 august, iar biserica cea nouă poartă hramul ,,Acoperământul Maicii Domnului", prăznuit la 1 octombrie.
