Mănăstirea Săpânța-Peri, sămânță de evlavie din vremea nepoților lui Dragoș Vodă
Ştiaţi că biserica Mănăstirii Săpânța-Peri este construită din lemn de stejar, pe un soclu de piatră, turla are 78 de metri înalţime, edificiul fiind cea mai inaltă biserica de lemn din lume? ISTORIC: În anul 1391, nepoții lui Dragoș Vodă au dăruit Mănăstirii Săpânța-Peri terenuri și bunuri, fiind ridicată o biserică din piatră. Timp de 312 ani, în această biserică din piatră și-a avut sediul Episcopia Română a Maramureșului.
18 Martie 2014, 22:00
Mănăstirea purta pe vremea voievozilor Dragoșești hramul Sfântul Arhanghel Mihail. La Săpânța-Peri au fost traduse și copiate în română pentru prima dată „Psaltirea", „Evanghelia", „Legenda duminicii", „Codicele Voroțean" și „Faptele Apostolilor". Valurile istoriei au dus la distrugerea mănăstirii în anul 1783.
Mănăstirea Săpânța Peri a fost reînființată în anul 1997, în hotarul satului Săpânța, din dorința de a reînnoda tradiția istorică a vechii Mănăstiri Sfântul Arhanghel Mihail, din Peri, Maramureș, astăzi pe teritoriul Ucrainei.
Mănăstirea a primit, din anul 2005, o obște de maici, care a continuat lucrările de construcție începute anterior. Biserica în stil maramureșean a mănăstirii a fost placată, inițial, cu 8,5 kilograme de aur, iar crucea, înaltă de șapte metri, la rândul ei, învelită cu patru kilograme de aur. Construcția se află pe malul Tisei și a fost realizată între anii 1998 și 2003. Turla mănăstirii este vizibilă de la o distanță de cinci kilometri peste Tisa și poate fi admirată de românii din Transcarpatia, regiune a Maramureșului istoric rămasă în Ucraina.
Cu o înălțime maximă de 78 m, biserica mânăstirii Săpânța-Peri se clasează în prezent pe locul 3 între lăcașurile de cult din România, după catedrala din Timișoara și biserica Sf. Mihail din Cluj și înaintea altor edificii impozante de zid, precum bisericile evanghelice din Bistrița sau Sibiu.
Astăzi, sabia Arhanghelului Mihail a luat chip de turlă de biserică, ridicându-se deasupra pământului la 78 de metri, fiind cea mai înaltă construcţie de lemn din Europa, înscriind această lucrare nu numai în „arhivele" cerului, ci şi în rândul capodoperelor arhitectonice.
Complexul de la Săpânţa este opera arhitectului Dorel Cordoş, transpusă în lemn şi piatră de meşterul Ioan Ştiopei, zis Buga, din Bârsana.
