Conform previziunilor economice (intermediare) din vara anului 2022, publicate joi de Executivul comunitar, economia UE va creşte cu 2,7% în 2022 şi cu 1,5% în 2023. În zona euro se anticipează o creştere de 2,6% în 2022, cu un ritm mai moderat, de 1,4%, în 2023.
Se estimează că inflaţia medie anuală va atinge niveluri istorice maxime în 2022, şi anume 7,6% în zona euro şi 8,3% în UE, înainte de a scădea în 2023 la 4% şi, respectiv, 4,6%.
Comparativ, în luna mai a acestui an, Comisia Europeană prognoza, atât pentru Uniunea Europeană cât şi pentru zona euro, o creştere a PIB real de 2,7% în 2022, urmată de un avans de 2,3% în 2023.
'Invazia neprovocată a Ucrainei de către Rusia continuă să trimită unde de şoc în întreaga economie mondială. Acţiunile Moscovei perturbă aprovizionarea cu energie şi cu cereale, determinând creşterea preţurilor şi slăbirea încrederii. În Europa, se preconizează că dinamica generată de redeschiderea economiilor noastre va susţine creşterea anuală în 2022, dar pentru 2023 ne-am revizuit considerabil previziunile în sens descrescător. În prezent, se preconizează că inflaţia, deja extrem de ridicată, va atinge un nivel record în cursul acestui an, după care va scădea treptat în 2023. Întrucât evoluţia războiului şi fiabilitatea aprovizionării cu gaze rămân necunoscute, previziunile sunt umbrite de un grad ridicat de incertitudine şi de riscuri de evoluţie negativă', a declarat comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni.
În ansamblu, economia UE va continua să se extindă, dar într-un ritm mult mai lent decât se preconizase în previziunile din primăvara anului 2022.
De asemenea, previziunile privind inflaţia au fost revizuite considerabil în sens ascendent în comparaţie cu previziunile din primăvară.
Pe lângă creşterea puternică a preţurilor din al doilea trimestru, se preconizează că o nouă creştere a preţurilor la gazele naturale în Europa urmează să se repercuteze asupra consumatorilor şi prin intermediul preţurilor la energia electrică.
Se preconizează că inflaţia va atinge un nivel maxim de 8,4% în al treilea trimestru al anului 2022 în zona euro, după care va scădea constant, ajungând la sub 3% în ultimul trimestru al anului 2023, atât în zona euro, cât şi în UE, pe măsură ce se vor diminua presiunile exercitate de preţurile produselor de bază şi de constrângerile în materie de aprovizionare.
Potrivit Comisiei Europene, riscurile legate de previziunile privind activitatea economică şi inflaţia depind în mare măsură de evoluţia războiului şi, în special, de implicaţiile acestuia pentru aprovizionarea cu gaze a Europei.
Noile creşteri ale preţurilor la gaze ar putea să conducă la o creştere suplimentară a inflaţiei şi la frânarea creşterii economice.
Efectele secundare ar putea, la rândul lor, să amplifice forţele inflaţioniste şi să conducă la o înăsprire mai accentuată a condiţiilor financiare, care nu numai că ar afecta creşterea, ci ar atrage după sine şi riscuri sporite pentru stabilitatea financiară.
Nu poate fi exclusă posibilitatea ca reapariţia pandemiei în UE să provoace noi perturbări ale economiei.
În acelaşi timp, tendinţele recente de scădere a preţurilor petrolului şi ale altor produse de bază s-ar putea intensifica, determinând o scădere mai rapidă a inflaţiei decât se preconizează în prezent. În plus, datorită unei pieţe puternice a forţei de muncă, consumul privat s-ar putea dovedi mai rezistent la creşterea preţurilor dacă gospodăriile ar recurge mai mult la economiile acumulate.
Comisia Europeană publică în fiecare an două seturi de previziuni detaliate (primăvara şi toamna) şi două seturi de previziuni intermediare (iarna şi vara). Previziunile intermediare cuprind valorile anuale şi trimestriale ale PIB-ului şi ale inflaţiei tuturor statelor membre pentru anul în curs şi pentru anul următor, precum şi date agregate pentru UE şi zona euro.
Următoarele previziuni ale Comisiei Europene vor fi previziunile economice din toamna anului 2022, a căror publicare este prevăzută pentru luna noiembrie 2022.
Foto: pixabay