Acestea conform concluziilor unei cercetări publicată azi, citată de Xinhua şi Press Association.
Studiul, condus de oameni de ştiinţă de la Universitatea RMIT din Melbourne, Australia, a implicat dresarea individuală a unor exemplare de albine într-un labirint în forma ''Y'' unde acestea întâlneau între una şi cinci tipuri de forme, precum pătrat, diamant, cerc sau triunghi, colorate fie în albastru, fie în galben.
Pentru a găsi soluţia corectă şi a ajunge la recompensă, albinele trebuiau să adauge o cifră în cazul în care formele întâlnite erau albastre, iar în cazul culorii galbene, insectele trebuiau să extragă o cifră.
Alegerea trebuia făcută prin pătrunderea în tunelul corespunzător, iar la final albinele primeau fie o recompensă, sub forma unei băuturi îndulcite, fie o ''pedeapsă'', respectiv o soluţie amară.
Albinele au făcut iniţial aceste alegeri la întâmplare, însă după circa o sută de încercări, care au durat în total până la şapte ore, ele au ''spart'' codul şi au aflat astfel că nuanţa albastră însemna ''plus unu'', iar cea galbenă era echivalentă cu ''minus unu''.
Rata de succes a celor paisprezece albine participante la studiu a fost de până la 75%.
''Descoperirea noastră sugerează că abilităţile cognitive numerice avansate ar putea fi mult mai răspândite în natură în rândul vieţuitoarelor non-umane decât s-a crezut anterior'', a declarat Adrian Dyer, profesor asociat la Universitatea RMIT.
Cercetări anterioare au demonstrat că primatele, păsările, copiii mici şi chiar păianjenii pot realiza calcule simple de adunare şi scădere, iar în prezent albinele se alătură acestui grup performant.
Rezolvarea problemelor de matematică necesită două niveluri de abilităţi cognitive sofisticate, primul fiind acela de a ţine cont de regulile de adunare şi scădere utilizând memoria pe termen lung, iar al doilea de a manipula mental în acelaşi timp un anumit set de numere cu ajutorul memoriei pe termen scurt.
Recunoaşterea faptului că albinele pot realiza aceste operaţiuni cu ajutorul creierului lor de dimensiuni foarte mici şi relativ simplu ar putea avea implicaţii mult mai profunde. ''Dacă matematica nu necesită un creier masiv, ar putea exista noi modalităţi prin care să încorporăm interacţiunile dintre regulile pe termen lung şi memoria funcţională în modele dedicate îmbunătăţirii învăţării rapide a problemelor noi de către AI", a explicat Dyer referindu-se la sistemele de inteligenţă artificială.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista ştiinţifică Science Advances.

Sursa: agerpres.ro
Sursa foto: adevărul.ro