România deschide ușile pentru Forța de răspuns a NATO în 2024
În cadrul ședinței de marți, Parlamentul României a luat act de o notificare deosebit de importantă din partea Președintelui Klaus Iohannis. Această notificare informează Legislativul că Forța de reacție a NATO va putea intra, staționa sau tranzita teritoriul României în anul 2024, în scopul pregătirii și/sau desfășurării de operații militare, în eventualitatea în care acest lucru va fi necesar.
26 Martie 2024, 16:15
Acest anunț vine ca răspuns la schimbările și provocările continue din peisajul securității globale, subliniind angajamentul României față de parteneriatul său strategic cu Alianța Nord-Atlantică.
O astfel de decizie reflectă solidaritatea și cooperarea între România și membrii NATO în ceea ce privește asigurarea securității și stabilității regionale.
Forța de Reacție a NATO este un element esențial al capacității Alianței de a răspunde rapid la amenințări și provocări emergente, garantând astfel protecția teritoriilor și cetățenilor săi. Capacitatea acestei forțe de a opera în România în 2024, dacă va fi necesar, demonstrează importanța alianței transatlantice pentru securitatea și stabilitatea regiunii.
'Pe fondul unei serii de crize suprapuse, în anul 2023, mediul internaţional a devenit tot mai puţin predictibil, instabilitatea fiind principala trăsătură a noii dinamici de securitate. În contextul competiţiei strategice dintre marile puteri şi a revalorizării abordărilor geopolitice în politica internaţională, starea de conflictualitate la nivel regional şi global s-a amplificat. Războiul din Ucraina a devenit pe parcursul anului 2023 unul de uzură, poziţional, însă evoluţia sinuoasă a acestuia nu a determinat Federaţia Rusă să renunţe la obiectivele iniţiale declarate ale invaziei', se arată în scrisoarea preşedintelui Iohannis, transmisă Parlamentului.
Potrivit documentului citat, 'în situaţia apariţiei intempestive a premiselor pentru declanşarea unei crize majore de securitate, cu posibile implicaţii asupra independenţei şi suveranităţii naţionale a României, Consiliul Nord-Atlantic poate lua decizia dislocării pe teritoriul României a Forţei de răspuns a NATO, cu capacitate de reacţie foarte ridicată - VJTF, în scopul dezamorsării crizei şi descurajării escaladării acesteia'.
'În funcţie de prevederile planurilor de răspuns în situaţii de criză, care se pun în aplicare la nivelul Alianţei, dislocarea pe teritoriul naţional a Forţei de răspuns a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată poate să includă această Forţă de răspuns a NATO în totalitate ori anumite componente ale acesteia, suplimentate cu elemente de comandă-control şi de sprijin, care se stabilesc ţinând cont de amploarea, tipul şi particularităţile operaţiei avute în vedere, în cadrul procesului de planificare operaţională de nivel strategic şi operativ derulat la nivelul comandamentelor responsabile ale Alianţei', se detaliază în scrisoare.
Preşedintele Klaus Iohannis evidenţiază că, 'pentru punerea în aplicare, în intervalul de timp foarte scurt avut la dispoziţie - 72 de ore -, a măsurilor pregătite la nivel naţional în scopul recepţiei VJTF, este necesar să preexiste aprobarea pentru dislocarea sau tranzitarea acestei Forţe de răspuns a NATO pe teritoriul naţional'.
'În acest context, în urma analizei solicitărilor NATO şi luând în considerare situaţia de securitate din regiune, (...) informez Parlamentul României că am aprobat intrarea şi staţionarea în România a Forţei de răspuns/de reacţie a NATO cu capacitate de reacţie foarte ridicată (VJTF/ARF) sau tranzitarea teritoriului naţional de către acestea, în scopul pregătirii şi/sau desfăşurării de operaţii militare, dacă va fi cazul, în anul 2024, precum şi mandatarea ministrului Apărării Naţionale pentru a aproba eventualele modificări în structura/compunerea VJTF care vor putea surveni în raport cu datele de planificare transmise de NATO pentru anul 2024', se mai arată în scrisoare.
