Cetăţenii vor putea direcţiona 3,5% din impozitul pe venit către bugetul unei şcoli

De asemenea, proiectul prevede simplificarea modului în care firmele pot face sponsorizări către şcoli.

'Am găsit o cale de a aduce bani în plus pentru şcoli, fără a mai depinde de voinţa politică a cuiva. Mereu şcoala stă în pixul şi dorinţa unui ministru numit politic. Mereu vedem că educaţia rămâne pe ultimul loc la alocarea din buget. Soluţia e să implicăm cetăţenii, să le dăm lor posibilitatea de a decide. (...) Banii din 3,5% vor merge către investiţii, reparaţii, dotări, consumabile sau servicii necesare. O şcoală de 1.000 de elevi ar putea să aibă şi 20.000 de euro în plus anual din aceste venituri', a scris senatorul Ştefan Pălărie, pe Facebook, unul dintre initiatorii proiectului.

Potrivit acestuia, legea va putea aduce şi alte beneficii: comunitatea va deveni mai activă în a sprijini şcoala; instituţia de învăţământ va mobiliza părinţii să doneze, iar părinţii vor fi mai interesaţi să vadă ce se întâmplă cu banii; o transparenţă mai mare pentru 'o parte din banii care mergeau oricum, informal', la 'fondul clasei' sau 'fondul şcolii'; în timp va creşte numărul de donatori din 3,5% şi astfel 'vor câştiga treptat şi alte ONG-uri'.

Beniamin Todosiu a precizat că iniţiativa legislativă care are ca scop susţinerea finanţării educaţiei prin adaptarea normelor fiscale, astfel încât sponsorizările către unităţile de învăţământ să fie mai atractive pentru firme.

'Şcolile se confruntă cu subfinanţare şi lipsa resurselor, având nevoie de susţinerea mediului privat, însă acest lucru trebuie asigurat prin debirocratizarea procedurii de sponsorizare şi oferirea posibilităţii ca acele sume oferite ca sponsorizare să fie în mare parte deduse din impozitul datorat. Acest lucru propune iniţiativa legislativă, completând legislaţia astfel încât şi şcolile, care nu se regăseau până acum în rândul entităţilor ce puteau fi sponsorizate, să beneficieze de această posibilitate', a scris Todosiu, pe reţeaua de socializare.

Deputatul USR a menţionat că România are cea mai mică alocare pentru educaţie din Uniunea Europeană şi că există 'mari probleme în ceea ce priveşte asigurarea accesului' la educaţie şi dotarea şcolilor.

'Spre exemplu, în mediul rural unul din 4 copii abandonează şcoala şi nu ajunge la liceu. Nu mai vorbim de faptul că foarte mulţi părinţi nu îşi permit să le asigure copiilor nici minimul rechizitelor şcolare, astfel încât au nevoie de susţinere. Proiectul vine în contextul în care ţara noastră este pe ultimele locuri în Uniunea Europeană ca alocare din PIB pentru educaţie. Astfel, România se poziţionează în zona roşie a investiţiilor în educaţie, cu 3,1% din bugetul de stat alocat către acest sector. La polul opus, în zona verde se situează Danemarca cu 8,7% şi, ca regulă generală, statele din Europa occidentală', a explicat deputatul.

Conform acestuia, statele baltice direcţionează către sectorul educaţiei sume procentual similare cu Germania şi Franţa (peste 5%).

Propunerea modifică şi completează legea nr. 227/2015 privind Codul Fiscal, astfel încât: contribuabilii vor putea dispune asupra destinaţiei unei sume reprezentând până la 3,5% din impozitul pe venit pentru susţinerea entităţilor nonprofit care se înfiinţează şi funcţionează în condiţiile legii, a unităţilor de învăţământ preuniversitar autorizate sau acreditate, a unităţilor de cult, precum şi pentru acordarea de burse private, potrivit legii.

'Prezenta iniţiativă legislativă urmăreşte includerea unităţilor de învăţământ în sfera beneficiarilor celor 3,5% din impozitul pe venit asupra căruia contribuabilul poate dispune, precum şi sponsorizărilor pe care persoanele juridice le pot efectua. Aşadar, iniţiatorii urmăresc ca unităţile de învăţământ autorizate sau acreditate să devină beneficiare a cotei de 3,5% din impozitul pe venit al persoanelor fizice, precum şi a sponsorizărilor efectuate de către persoanele juridice plătitoare de impozit pe profit sau de către microîntreprinderi', prevede expunerea de motive.

Foto: pixabay