Deficitul bugetar al României a fost aproape dublu faţă de cel din UE în 2022
Deficitul guvernamental a scăzut în 2022 comparativ cu 2021 atât în Uniunea Europeană cât şi în zona euro, însă România se numără printre ţările membre cu cele mai mari deficite guvernamentale, arată datele preliminare pentru anul 2022 publicate vineri de Eurostat.
21 Aprilie 2023, 15:48
Conform acestor date, deficitul guvernamental în zona euro a scăzut de la 5,3% din PIB în 2021 până la 3,6% din PIB în 2022, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 4,8% din PIB până la 3,4% din PIB.
În 2022, nu mai puţin de 20 de state membre UE au raportat un deficit guvernamental, cele mai mari fiind înregistrate în Italia (8% din PIB), România şi Ungaria (ambele cu un deficit guvernamental de 6,2% din PIB).
În cazul României, deficitul guvernamental s-a redus totuşi de la 7,1% din PIB în 2021, până la 6,2% din PIB în 2022, potrivit datelor Eurostat.
Tot în anul 2022 a scăzut şi datoria guvernamentală, de la 95,5% din PIB la finele lui 2021, până la 91,6% din PIB la finele lui 2022 în zona euro, în timp ce în Uniunea Europeană a scăzut de la 88% din PIB până la 84% din PIB.
La finele lui 2022, cel mai scăzut nivel al raportului datorie/PIB se înregistra în Estonia (18,4%), Bulgaria (22,9%) şi Luxemburg (24,6%).
În schimb, 13 state membre aveau un raport datorie/PIB mai mare de 60%, cele mai mari fiind cele din Grecia (171,3%), Italia (144,4%), Portugalia (113,9%) şi Spania (113,2%).
În cazul României, datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a scăzut de la 48,6% din PIB în 2021, până la 47,3% din PIB în 2022.
Deficitul guvernamental, cunoscut și sub denumirea de deficit bugetar, se referă la situația în care cheltuielile guvernamentale depășesc veniturile încasate de guvern din taxe și alte surse de venit, într-un anumit an fiscal.
În general, guvernele își finanțează deficitul guvernamental prin împrumuturi, prin emiterea de obligațiuni sau prin împrumuturi de la bănci centrale. Această creștere a îndatorării guvernamentale poate avea consecințe negative asupra economiei, prin creșterea ratei dobânzilor și prin creșterea inflației.
Totuși, în anumite circumstanțe, deficitul guvernamental poate fi considerat necesar, mai ales în timp de criză sau în perioade de recesiune economică.
Cheltuielile guvernamentale suplimentare pot fi utilizate pentru a susține economia, prin investiții în infrastructură, programe sociale sau prin sprijinirea sectorului privat.
