Buzău: Patru instituţii de învăţământ adoptă economia circulară, pe modelul primei şcoli verzi din România

Consiliul Local Municipal (CLM) al Primăriei Buzău a aprobat recent o serie de proiecte privind indicatorii tehnici necesari consolidării în vederea implementării conceptului de economie circulară şi eficienţă energetică pentru patru unităţi de învăţământ. Şcolile Nr. 5 'Dionisie Romano', Nr. 8 'Nicu Constantinescu', Nr. 10 'P.H. Zangopol' şi Nr. 14 'Mihail Kogălniceanu' ar urma să fie transformate în 'şcoli verzi' pe modelul Şcolii Gimnaziale Nr. 11, prima de acest tip din România, finalizată în anul 2020 cu ajutorul fondurilor europene şi locale.
'Am mai introdus prin hotărâre de CLM încă patru şcoli care să se alăture Şcolii Nr. 11, mă refer la ideea aceasta de şcoală circulară, o idee care a devenit proiect naţional care se finanţează prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Avem o şcoală verde şi patru propuse, în limita banilor, costă bani mulţi, nu este o glumă, dar încercăm să le rezolvăm pe toate', a declarat primarul municipiului Buzău, Constantin Toma.
În vederea atingerii statutului de 'şcoală verde', lucrările propuse pentru cele patru unităţi de învăţământ urmăresc îmbunătăţirea izolaţiei termice a clădirii, modernizarea instalaţiilor pentru prepararea, distribuţia şi utilizarea agentului termic pentru încălzire şi a apei calde de consum, precum şi racordarea la sistemele de încălzire. Proiectele mai au în vedere utilizarea surselor regenerabile de energie, înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent şi incandescent cu corpuri de iluminat cu eficienţă energetică ridicată şi durată mare de viaţă, tehnologie LED, optimizarea calităţii aerului interior prin ventilaţie mecanică cu unităţi individuale sau centralizată, după caz, cu recuperare de energie termică pentru asigurarea necesarului de aer proaspăt şi a nivelului de umiditate, care să asigure starea de sănătate a utilizatorilor în spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea. Extinderea spaţiilor verzi, a locurilor de relaxare şi de joacă utilizând elemente naturale (iarbă de pajişte, mulci, scoarţă de copac etc), reprezintă o altă componentă necesară îndeplinirii cerinţelor propuse prin proiecte.
'lnvestiţiile de acest tip au un puternic impact economic, educaţional şi de conştientizare prin: creşterea calităţii serviciilor în unităţile de învăţământ; reducerea emisiilor; creşterea calităţii vieţii utilizatorilor clădirilor unităţilor de învăţământ; reducerea cheltuielilor cu energia electrică, apă, canalizare; diversificarea actului didactic prin organizarea de lecţii practice, în aer liber; copii au posibilitatea fizică şi educaţională să înţeleagă circuitele resurselor naturale, cât şi impactul benefic faţă de mediu pe care îl pot avea gestionând eficient şi raţional aceste resurse naturale pe principiul în care 'Umanitatea şi natura sunt interconectate' ', arată unul dintre proiectele aprobate de CLM.
Potrivit conducerii primăriei, Şcoala Nr. 11, dotată cu panouri fotovoltaice, a produs cu 7% mai multă energie decât a consumat.
'Erau pe plus ultima dată în sensul în care se livrase mai mult în reţeaua naţională cu 7% decât consumau, la nivel de apă de ploaie, evident nu s-a mai dat nimic la reţeaua publică, se face colectarea selectivă a deşeurilor pe 9 fracţii. Este o problemă şi de educaţie, nu numai de resurse să înveţi de la început copiii să trăiască într-un asemenea stil de viaţă, astfel încât să facă economie şi să fim mult mai atenţi la mediu', a mai precizat Constantin Toma.
Şcolile verzi sau şcolile ecologice sunt instituţii de învăţământ care oferă avantaje elevilor, profesorilor, părinţilor si comunităţii, fiind construite cu mai multă lumină naturală, cu o ventilaţie mai bună şi materiale de construcţie ecologice, reciclabile. Costurile de exploatare pentru energie şi apă într-o şcoală ecologică pot fi reduse cu 20% până la 40%. AGERPRES