România a avut aproape 3,5 milioane de elevi și studenți înregistrati în anul educațional 2024–2025
În anul școlar și universitar 2024–2025, populația școlară a României a fost de 3,485 milioane de elevi și studenți, în creştere cu 19.100 comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Această cifră include copiii din învățământul preșcolar, elevii din ciclurile primar, gimnazial și liceal, precum și studenții din învățământul superior de stat și privat.
Articol de Petruț Mazilu, 20 Iunie 2025, 10:23
Comparativ cu anul precedent, populaţia şcolară a înregistrat cele mai semnificative creşteri în învăţământul profesional (+3,9%) şi învăţământul superior (+4,4%).
Numărul absolvenţilor din anul şcolar/universitar 2023-2024 a fost de 502.400 elevi şi studenţi, în scădere cu 0,5% comparativ cu anul şcolar/universitar precedent.
Conform datelor INS, în anul şcolar/universitar 2024-2025, aproape jumătate din populaţia şcolară s-a regăsit în învăţământul primar şi gimnazial (45,6%), iar circa o treime în învăţământul liceal (17,3%) şi în educaţia timpurie (15,8%). Învăţământul postliceal a fost cel mai puţin reprezentat în totalul populaţiei şcolare (2,3%).
Din totalul populaţiei şcolare cuprinsă în sistemul de educaţie, circa jumătate (50,1%) au fost elevi şi studenţi de sex feminin, iar aproape trei sferturi (73,3%) au studiat în mediul urban.
Comparativ cu anul şcolar/universitar precedent, învăţământul profesional şi respectiv învăţământul superior sunt nivelurile educaţionale care au înregistrat cele mai importante creşteri ale populaţiei şcolare (+3.600 elevi, respectiv +24.000 studenţi/cursanţi).
Datele INS mai arată că învăţământul primar şi gimnazial, precum şi cel postliceal, au cunoscut cele mai semnificative diminuări ale numărului de elevi înscrişi în anul şcolar 2024-2025 faţă de cel anterior (-8.200, respectiv -1.100).
Populaţia şcolară a fost cuprinsă cu preponderenţă (94,3%) în unităţile şcolare publice.
Pe niveluri educaţionale, cea mai semnificativă pondere a elevilor înscrişi în unităţile din învăţământul privat s-a regăsit în învăţământul postliceal (41,3%).
Gradul de cuprindere în învăţământ al elevilor din grupa de vârstă 6-10 ani a înregistrat cel mai ridicat procent (84,7%), comparativ cu cel al celorlalte grupe de vârstă.
În ceea ce priveşte învăţământul superior, în anul universitar 2024-2025 au fost înscrişir 568.600 studenţi, din care 55,4% au fost studente.
Cele mai atractive specializări (conform clasificării ISCED-F) din învăţământul superior au fost cele din grupa afaceri, administraţie şi drept (23,9% din totalul studenţilor), respectiv inginerie, prelucrare şi construcţii (19,9% din totalul studenţilor).
Unităţile/instituţiile de învăţământ care au funcţionat în anul şcolar/universitar 2024-2025 au aparţinut, în principal, nivelurilor de educaţie primar şi gimnazial (55,5%), liceal (20,5%), respectiv antepreşcolar şi preşcolar (19,3%).
În profil teritorial, populaţia şcolară din anul şcolar/universitar 2024-2025 a înregistrat cele mai ridicate valori în regiunile Nord-Est (585.500 persoane), respectiv Bucureşti-Ilfov (543.500 persoane).
Distribuţia populaţiei şcolare pe regiuni de dezvoltare şi niveluri educaţionale faţă de totalul fiecărei regiuni, arată că cea mai ridicată pondere s-a înregistrat în învăţământul primar şi gimnazial din regiunea Sud-Muntenia (53,0%). La polul opus, cele mai scăzute ponderi s-au înregistrat în învăţământul postliceal din regiunile Centru şi Bucureşti-Ilfov (având ponderea de 1,6%, respectiv de 1,5%).
În învăţământul superior, cea mai ridicată pondere a numărului de studenţi înscrişi faţă de totalul fiecărei regiuni a fost în Bucureşti-Ilfov (33,3%).
De asemenea, în anul şcolar/universitar 2024-2025, personalul didactic din cadrul sistemului educaţional a însumat 251.900 persoane. Astfel, raportul mediu dintre populaţia şcolară şi numărul cadrelor didactice a fost 14 copii/elevi/studenţi la un cadru didactic.
Ponderea personalului didactic de sex feminin a fost majoritară, atât la nivelul întregului sistem educaţional preuniversitar (83,0%), cât şi defalcat pe nivelurile educaţionale, astfel: antepreşcolar şi preşcolar (99,7%), primar şi gimnazial (82,2%), postliceal (74,6%), liceal (72,7%), respectiv profesional (67,1%).
Potrivit INS, în anul şcolar/universitar 2023-2024 au absolvit 502.400 elevi şi studenţi aparţinând nivelurilor educaţionale: gimnazial, liceal, profesional, postliceal, respectiv superior (licenţă, master şi doctorat, cursuri postuniversitare şi programe postdoctorale de cercetare avansată).
Preponderente au fost absolventele, în număr de 265.500, reprezentând 52,9%. Din totalul absolvenţilor, 83,8% au finalizat un nivel educaţional în mediul urban, restul în mediul rural.
La sfârşitul anului şcolar 2023-2024 au absolvit învăţământul gimnazial 174.900 elevi, cei mai mulţi dintre aceştia înregistrându-se în regiunea Nord-Est (18,6%). Ponderea băieţilor (51,3%) o devansează pe cea a fetelor, cu 2,6 puncte procentuale.
În mediul urban, absolvenţii de gimnaziu au reprezentat 60,4% din totalul absolvenţilor din acest nivel. În profil teritorial, regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia au înregistrat ponderi mai mari ale absolvenţilor din mediul rural (52,6% pentru fiecare în parte).
În învăţământul liceal, la sfârşitul anului şcolar 2023-2024 au absolvit 149.900 elevi, mai mult cu 4,5% comparativ cu anul şcolar anterior.
Majoritatea absolvenţilor de liceu au urmat cursurile învăţământului cu frecvenţă - program de zi (87,3%).
În privinţa examenului de bacalaureat, statistica arată că s-au prezentat 136.600 absolvenţi, din care 123.300 proveniţi din promoţia anului 2024 (90,3%). Au fost declarate reuşite 108.500 persoane (79,4%), din care 103.600 persoane (84,1%) din promoţia anului 2024.
În învăţământul profesional au absolvit 20.300 elevi, din care 97,3% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public, iar în învăţământul postliceal au absolvit 30.200 elevi, din care 58,6% au urmat cursurile unităţilor de învăţământ aparţinând sectorului public.
În învăţământul superior, numărul absolvenţilor cu diplomă a fost 127.100 studenţi. Studentele au reprezentat 59,0% din numărul totalul al absolvenţilor cu diplomă.
Absolvenţii cu diplomă ai învăţământului superior au provenit cu preponderenţă din facultăţile cu profil afaceri, administraţie şi drept (25,6%), inginerie, prelucrare şi construcţii (17,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (12,3%).
În ceea ce priveşte rata abandonului în anul şcolar 2023/2024, aceasta a înregistrat următoarele valori: 0,9% în învăţământul liceal şi profesional, 1% în învăţământul primar, respectiv 1,0% în învăţământul gimnazial.
În anul 2022, resursele financiare necesare procesului de învăţământ, alocate pentru funcţionarea unităţilor/instituţiilor de învăţământ cuprinse în sistemul naţional de educaţie au fost asigurate în cea mai mare măsură (94,2%) din fonduri publice (de la bugetul de stat şi din bugetele locale), restul fiind din alte surse proprii unităţilor/instituţiilor de învăţământ, dar şi din veniturile gospodăriilor.
Pe tipuri de cheltuieli ale instituţiilor publice şi private, ponderea majoritară în totalul cheltuielilor de educaţie a fost deţinută de cheltuielile curente (93,2%), diferenţa fiind reprezentată de cheltuielile de capital (6,8%).
